Ministrul de Externe, Oana Țoiu, atrage atenția, într-un interviu acordat AGERPRES, că de multă vreme există un ”efort organizat” al Federației Ruse de a încerca să vulnerabilizeze modelul de funcționare a Uniunii Europene.
Ea a subliniat că, prin atacuri hibride, Rusia subminează ideea de bază că Uniunea Europeană și NATO sunt niște organizații și proiecte de pace și ”încearcă să împingă un narativ opus, total nejustificat”. ”Și noi trebuie să ne asigurăm de partea cealaltă a instituțiilor responsabile, a politicienilor responsabili, a actorilor responsabili în societate că reamintim constant mizele pe care le avem împreună”, a arătat ea.
Șefa diplomației române mai vorbește, în interviu, despre Visa Waiver, relația României cu Republica Moldova și Ucraina, dar și despre reforma din interiorul ministerului pe care îl conduce.
AGERPRES: Doamna ministru, un subiect pe care l-ați abordat în mod repetat a fost cel al organizării întâlnirii bilaterale dintre președintele Nicușor Dan și președintele Donald Trump. Puteți da mai multe detalii despre acest lucru? Ați spus că în septembrie veți merge în SUA, pentru această organizare, pentru aceste discuții de organizare a întâlnirii, în septembrie fiind și Adunarea Generală a ONU. Se suprapune?
Oana Țoiu: O să particip la Adunarea Generală a ONU și voi avea împreună cu echipa noastră și la nivel guvernamental, parlamentar și echipa ambasadei României în SUA întâlniri și cu comunitatea. Avem o comunitate puternică de antreprenori români în Statele Unite ale Americii, profesioniști, o comunitate specifică în Statele Unite ale Americii, pentru că avem mai multe generații de români care au plecat chiar și înainte de anii ’90, imediat atunci și de curând, și aceste generații sunt foarte importante pentru relația noastră bilaterală. Componenta importantă a discuțiilor ține, desigur, de apărare, atât pentru mine, cât și pentru președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan. În această perioadă, principalul obiectiv este să fim în siguranță, mai ales dat fiind contextul regional. Și atunci planurile comune în cadrul NATO, achizițiile în zona Apărării, colaborarea, în Parteneriatul strategic, în această componentă, sunt absolut esențiale pentru noi.
În zona comercială vrem să creștem, practic, colaborarea. În acest moment, ea este sub potențialul pe care l-ar putea avea și spunem asta și în contextul negocierilor care se întâmplă chiar și astăzi la Bruxelles privind tarifele comerciale între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
România la prima vedere pe cifre are o expunere considerată mică. Noi reprezentăm în relație cu Statele Unite ale Americii doar 0,1% din exporturile dumnealor, în cazul nostru 2,3%, dar chiar și așa, de fapt, există și un impact indirect, de exemplu cel din industria auto, pentru că noi suntem o țară unde s-au dezvoltat mult furnizorii de componente auto și pe piața din Germania, sigur, avem și noi propria noastră industria auto foarte importantă. Și acolo ne așteptăm să existe un impact chiar și indirect, dar semnificativ, în funcție de cum evoluează negocierile.
AGERPRES: În ceea ce privește relația cu Statele Unite ale Americii, există la momentul actual doi, să zicem, ‘elefanți din cameră’…
Oana Țoiu: Visa Waiver.
AGERPRES: Și mai este și anularea alegerilor, pentru că între repetarea alegerilor și anularea alegerilor au fost niște discursuri de la oficiali SUA, destul de… amestecate. Această anulare a alegerilor s-a explicat? Simțiți că s-a explicat destul de bine părții americane de ce s-au anulat alegerile și au înțeles?
Oana Țoiu: În primul rând, România trebuie să facă un efort de a explica mai bine și propriilor cetățeni alegerea respectivă. Și asta este important și principalul lucru pe care trebuie să-l asigurăm – relația între statul român și cetățeni și reclădirea dialogului, a încrederii. Președintele Nicușor Dan și-a asumat ca prioritate practic în mandatul domniei sale reconstruirea punților de dialog și între falii ale societății și între stat și cetățeni.
Și sigur că în perioada aceasta în care sunt luate și măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, aceasta este o sarcină dificilă, dar cu atât mai mult una necesară. Întorcându-mă la subiectul pe care l-ați spus dumneavoastră în discuție, și anume felul în care comunitatea internațională se raportează la decizia pe care România a luat-o în 2024 de a anula alegerile prin decizia Curții Constituționale a României, cred că la momentul respectiv, în special în relația bilaterală cu Statele Unite ale Americii, am fi putut face, ca țară spun, un efort mai organizat în a ne asigura pe mai multe canale oficiale și în comunitate că este mai bine explicat punctul de vedere al României.
Cred că ar fi ajutat să fie, la momentul respectiv, puse mai multe informații în transparență, astfel încât să existe, practic, o vulnerabilitate mai mică la contranarativele care au fost și în spațiul Statelor Unite ale Americii împinse, în unele cazuri, din păcate, chiar de unul, doi politicieni români, care acasă își pun eticheta de patrioți, dar, din păcate, chiar dumnealor au mărturisit că s-au dus în Statele Unite ale Americii să promoveze alte lucruri decât interesul României.
Însă acum suntem în altă etapă. Săptămâna trecută au fost deja declarații oficiale, atât în cadrul NATO, cât și în cadrul Uniunii Europene, care recunosc atacurile cibernetice și războiul hibrid, inclusiv ingerințele în cultura democratică a unor țări și România este nominalizată în ambele declarații și România nu este singura țară nominalizată. În acest moment, există o conștientizare din ce în ce mai clară și o asumare oficială a mai multor țări că pe teritoriul Uniunii Europene, de fapt, și nu în puține țări, există această activitate organizată și susținută de Federația Rusă în zona războiului hibrid, care are și această componentă de dezinformare, de rețele sociale unde se propagă niște narative maligne.
Vedem asta întâmplându-se și în Republica Moldova și probabil va fi o intensitate crescută în apropierea zilei de 28 septembrie, când sunt alegerile parlamentare. Nu putem fi naivi când vine vorba de asta. Este cât se poate de clar că există o tentativă de destabilizare a parcursului european pe de-o parte și pe de altă parte de a asocia cele două proiecte esențiale la care România este parte, proiectele de pace și prosperitate: NATO, Uniunea Europeană, de a asocia aceste proiecte cu opusul a ceea ce sunt ele. Vedem narative maligne care încearcă, au această tentativă de a asocia… NATO, de exemplu, sau chiar și Uniunea Europeană mai recent, cu elemente de risc privind un viitor război. Or, ele sunt opusurile acestui lucru, sunt principalele elemente care, alături de propria noastră armată și propriile noastre instituții, ne asigură siguranța în regiune și, de fapt, ne fac și o destinație stabilă și o destinație bună și pentru investiții. Și acest lucru este esențial și pentru economia noastră.
AGERPRES: Iar în ceea ce privește Visa Waiver, unu: au existat discuții legate de faptul că poate am fost excluși din programul Visa Waiver și legat de această neclaritate privind anularea alegerilor – narative în media.
Oana Țoiu: Nu cred că a ajutat. Nu cred că a ajutat, cu siguranță. În același timp vorbim de o schimbare de paradigmă, odată cu schimbarea administrațiilor între președintele Joe Biden și președintele Donald Trump. S-a schimbat și felul în care Administrația percepe și acționează în ceea ce privește accesul cetățenilor care nu au cetățenie americană pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Acest lucru nu este specific relației SUA – România, ci e o schimbare de paradigmă diferită a Administrației. De exemplu, vedem chiar și în aceste zile că au hotărât să introducă o taxă suplimentară de 250 de dolari pentru vizitatorii care vin practic din țările care nu au Visa Waiver.
Prioritatea României rămâne accesul la Visa Waiver și facem eforturi, discuții bilaterale, pași tehnici în direcția aceasta. Decizia în acest moment însă este la partea americană și nu este o decizie care privește separat România, deși tehnic sigur că e o decizie legată de România, însă dumnealor se uită în această paradigmă schimbată politic la aceste decizii, de aceea sunt foarte importante și eforturile diplomatice și pașii politici pe care îi facem. Lucrez la asta împreună cu ministrul Cătălin Predoiu, pentru că Ministerul Afacerilor Interne este responsabil împreună cu noi și, de fapt, este un efort la care contribuim toți și la nivelul premierului și al președintelui.
AGERPRES: Uitându-vă în urmă sau din ce știți în acest moment, s-a făcut tot ce se putea face din partea română pentru includerea în programul Visa Waiver?
Oana Țoiu: Noi, la acel moment, reușisem să îndeplinim indicatorii tehnici. Iar în ceea ce privește Parteneriatul Strategic și relația bilaterală, România a fost întotdeauna un prieten de nădejde și un partener stabil, neșovăielnic pentru Statele Unite ale Americii. Sigur, ar fi putut să fie mai responsabili cu lucrurile pe care le promovează și chiar cu propriile acțiuni și declarații și alți politicieni, pentru că… sigur, opoziția este un lucru necesar într-o democrație și eu am fost parlamentar de opoziție. În ceea ce privește, însă, obiectivele noastre de politică externă, relațiile bilaterale și parteneriatele strategice, există totuși această cultură sănătoasă – în România ca și opoziția, prin politicieni responsabili, să susțină totuși, prin vot, relații bilaterale, delegații comune, obiectivele României de politică externă și relațiile bilaterale și parteneriatele strategice. Este atipic și aș considera chiar iresponsabil ca politicieni și parlamentari români să meargă contra acestor parteneriate strategice consolidate.
AGERPRES: Într-o eventuală întâlnire a președintelui Nicușor Dan cu Donald Trump, pe lângă Visa Waiver, relația privind partea militară, care ar mai fi prioritățile? Partea economică, dar ce se poate face acolo?
Oana Țoiu: Se pot face foarte multe lucruri acolo. Noi avem un potențial mult mai mare de schimburi comerciale. Suntem și într-o situație interesantă, în sensul în care România exportă mai mult decât importă cu Statele Unite ale Americii. Ceea ce, la nivel macro, sigur, noi când ne uităm la anul 2024, importurile au crescut cu 3%, exporturile au scăzut cu 3%. Deci noi vrem, chiar dacă în acea componentă stăm ceva mai bine, să o creștem în continuare, în special pe partea de tehnologie, componente, componente auto. Când vorbim însă de lucruri pe care le avem noi în schimburile comerciale cu Statele Unite ale Americii, sunt sigur partea de Apărare, aeronave, relația noastră comercială cu Statele Unele ale Americii este destul de importantă și în zona energiei, în special în zona energiei nucleare și acestea rămân elemente importante, dar vrem să explorăm împreună și parteneriate comune de investiții în zona producției de Apărare, pentru că acum este o piață mult mai mare pe asta după deciziile pe care le-am luat fiecare stat membru NATO de a aloca bugete semnificativ mai mari și odată cu apariția instrumentelor de finanțare în umbrela SAFE de la nivelul Uniunii Europene, unde sigur, Statele Unite ale Americii nu pot participa direct, dată fiind lipsa unui acord în acest sens între Uniunea Europeană și SUA, deși noi ca România am susținut direcția în care și SUA să fie incluse în această umbrelă. Însă putem să colaborăm în partea de ofertă, ce înseamnă investiții comune care să accelereze și partea de modernizare, de care să fim onești avem nevoie și noi în propria noastră industrie de apărare.
AGERPRES: Președintele Nicușor Dan a spus recent că este nevoie de o evaluare și chiar susține o evaluare și a anunțat o evaluare a corpului diplomatic. Și dumneavoastră ați pledat pentru acest lucru. Evaluarea … știu că nu dați termene, însă există un termen? Pentru că acest discurs legat de evaluare este repetat de diverși miniștri.
Oana Țoiu: Haideți să pornim de la un lucru pozitiv și un lucru extrem de important. România este în acest moment parte a Uniunii Europene, parte a NATO, parte a multor parteneriate strategice esențiale, pentru că am avut și echipe în diplomația României care au făcut treaba bună, foarte bună. Și dacă ne uităm la indicatorii economici, la parcursul de viitor al României, la siguranța noastră aici, într-o regiune complicată, trebuie să ne uităm cu respectul cuvenit la faptul că mare parte a acestor rezultate sunt rezultate, sigur, ale societății în general, ale unor momente în istoria poziționării noastre geostrategice, dar și a unor echipe diplomatice care și-au făcut treaba. O bună parte dintre acești oameni sunt încă în minister și în echipele noastre diplomatice. Noi nu am avut o fluctuație mare de personal. Aici apare și nevoia de modernizare, să spunem, în sensul în care sunt și foarte mulți tineri care vor să intre în sistem, bine pregătiți, noi o să mai avem un concurs până la sfârșitul anului. O bună parte a celor care aplică și vor să intre în Ministerul Afacerilor Externe o fac din pasiune, poate și prestigiul este un element important. La nivelul salariilor – aici este cazul să spunem că există o diferență, între câteva excepții, care pe bună dreptate au fost arătate și de mass-media, și realitatea cifrelor.
Am semnat contractele de angajare acum pentru mulți dintre noii colegi, 3.400 de RON este salariul net pentru multe dintre aceste roluri. Și pe termen mediu și lung, după ce România trece de această etapă dificilă, cu acest deficit bugetar record, va trebui să alocăm, practic, resurse proporțional cu obiectivele la care lucrăm. Și în acest moment Misterul Afacerilor Externe este esențial nu doar în România, ci în toate țările din Uniunea Europeană și în SUA, pentru că, dincolo de obiectivele tradiționale de diplomație, să spun așa, acum avem o componentă din ce în ce mai puternică în relațiile bilaterale, trilaterale și multilaterale în zona Apărării și asta a devenit esențial mult dincolo de doar cadrul NATO, pe de-o parte. Iar pentru România, din nou, pe termen mediu și lung, trebuie să adăugăm componenta de diplomație economică mult mai intens. pentru că în acest moment România a reușit aproape după fiecare criză, prin munca angajaților, prin spiritul de inovație al antreprenorilor, să fie chiar o surpriză plăcută.
Noi suntem o țară, o poveste de succes din punctul acesta de vedere. Și după criza din 2008 și după criza generată de pandemie, România e una dintre țările care s-a repliat cel mai repede și noi am avut constant creștere. Însă, suntem într-un moment în care bună parte a acestor antreprenori au ajuns la un nivel de maturitate unde se pot extinde în alte țări și fac asta deja. Suntem într-un moment în care România este o destinație foarte interesantă pentru investiții. Viitorul proiect de reconstrucție a Ucrainei este de asemenea un element important pentru că poziționează România nu doar ca hub logistic, ci și ca o platformă unde pot să fie create capabilități prin investiții comune și e foarte important asta.
Avem un sector al tehnologiei care se poate dezvolta mult, construcție, energie regenerabilă, chiar și în zona de agricultură, hrană, produse bio, iarăși un potențial foarte mare aici. Auto, evident, pentru că acolo deja suntem bine. Deci avem cu ce lucra, inclusiv în zona diplomației economice. A fost până acum, în ultimii ani, împărțită, fragmentată și responsabilitatea și resursele și e cazul să fie reașezate într-un singur loc în care se poată acționa strategic și coordonat, să fie măsurate după obiective concrete. De exemplu, bugetul Agenției române pentru investiții și comerț exterior (ARICE), anul trecut, a fost 27 de milioane de euro, peste 200 de posturi. Nu alocarea în sine este problema, ci relația între resursele alocate și rezultatele obținute. Și aici comunitățile de antreprenori cu care am discutat au menționat că s-a întâmplat câteodată să existe niște relații funcționale cu reprezentanții noștri în țările unde ei vor să se extindă, au început să creeze business, însă mai degrabă anecdotic și ca excepție decât…
AGERPRES: Bazat pe relațiile personale mai degrabă?
Oana Țoiu: Nu, nu în sensul ăsta. Au abordat și oficial colegii, însă au găsit țări unde s-au putut baza practic pe acest parteneriat și țări unde n-a fost cazul. E clar că trebuie să ne uităm din nou și la resursa umană și la sistemul de funcționare și mai ales cum te asiguri că și pe diplomație economică ai câteva obiective trasabile și te asiguri că mediul de afaceri din România înțelege că are ușa deschisă în instituțiile statului, astfel încât să existe acest parteneriat onest și că pot să fie sprijiniți în efortul lor și în creșterea pe care o vrem și pentru ei, pentru că o vrem pentru economia noastră. Și în același timp există un apetit investițional mare față de România. Și aici trebuie să ne asigurăm de asemenea că avem canalele care să asigure creșterea asta.
AGERPRES: La nivelul Guvernului, acum în perioada în care se fac ajustări economice, se vorbește de indici de performanță. Au existat până acum în Ministerul de Externe indici de performanță și vor exista de acum înainte? Adică la modul de evaluare a activității unei persoane din diplomație.
Oana Țoiu: Sigur că da. Însă Ministerul Afacerilor Externe și diplomația în general are un specific aparte. Noi nu vorbim de recolta săptămânală. Trebuie să fim destul de clari că multe dintre lucrurile pe care le facem noi au elemente care au nevoie de o construcție în timp. Însă, sigur, de o parte asta rămâne o realitate a diplomației din România, pe de altă parte atipic față de alți ani de zile, acum sunt în mișcare multe dintre lucrurile care au fost repere statice în relațiile noastre. Această mișcare continuă, sigur, cere o viteză de reacție mult mai mare, o viteză de coordonare mult mai mare interinstituțională. Ministerul Afacerilor Externe are și un rol care trebuie întărit în a asigura coerența strategică și a celorlalte ministere când vine vorba de relațiile noastre cu alte țări, negocierile noastre de la nivelul Uniunii Europene pe dosarele pe care le avem. Eu cred foarte mult în indicatori de măsurare care țin de rezultatul final. Se va vedea foarte clar în anul următor.
AGERPRES: Adică se poate spune, bineînțeles nu în fiecare misiune diplomatică se poată face măsurarea aceasta, însă atunci când este vorba de dosare esențiale, se spune cu subiect și predicat: ”Am ratat acest dosar. De ce l-am ratat?’
Oana Țoiu: Am nevoie de un exemplu concret ca să pot să vă răspund, la ce vă referiți?
AGERPRES: Schengen, Visa Waiver. Adică se pune problema de ratare, adică, undeva, cineva a fost vinovat?
Oana Țoiu: Eu, dosarul Schengen, pentru că l-am evaluat din afara ministerului în anii de mandat parlamentar, pot să spun și pot să spun destul de clar că acolo România îndeplinise criteriile tehnice de multă vreme. Și aici ține și de capacitatea României de a așeza niște negocieri politice până la urmă. De altfel, la sfârșitul săptămânii, mă duc în Austria să ne întâlnim atât cu președintele, cât și cu ministra de Externe. Este foarte important pentru că sunt politicieni care sunt prietenii României. Și este important să recunoaștem și acolo unde relația noastră cu o țară, așa cum a fost relația România-Austria, are perioade care nu sunt neapărat așa cum ni le-am fi dorit, cum a fost poziția Austriei în ceea ce privește dosarul Schengen.
Odată ce asta este rezolvat, așa cum suntem acum, trebuie să recunoaștem și acele personalități politice și acele roluri care au înțeles importanța relației cu România, relații bilaterale Austria-România, mai ales că este al doilea cel mai mare investitor în România în momentul acesta și atunci acolo trebuie să ne asigurăm că ajungem pe fiecare palier înapoi într-un loc în care să acționăm coordonat și puternic împreună.
AGERPRES: Această evaluare de care vorbea președintele Nicușor Dan, evaluarea corpului diplomatic, se va încheia – și iarăși o să vă cer un termen, poate Reuniunea Diplomației Române – se va încheia și cu relocări de ambasadori sau retrageri de ambasadori?
Oana Țoiu: O să existe până la sfârșitul acestui an și, sigur, unele relocări și decizii privind o parte a ambasadorilor, da. Dar asta este, din nou, un flux așteptat de ambasadori.
AGERPRES: Ați mai adus în discuție un subiect fierbinte – cel al taxelor consulare, pentru că au existat proteste la nivel de anumite partide politice legat de acest lucru. Întrebarea mai este și legată de ce-ați putea să-i explicați diasporei, care oricum e destul de fragmentată după alegeri, de ce se impun taxe consulare?
Oana Țoiu: Dar să știți că sunt foarte mulți români și în diaspora care nu se așteaptă să aibă servicii din partea consulatelor pe zona de documente comerciale, așa cum se întâmplă acum. Sau nu se așteaptă să aibă traduceri autorizate, legalizate gratuit. E o surpriză mai degrabă și nu e una justificată din simplul motiv că în momentul în care nu ai resurse, asta se vede în câte servicii poți să oferi, asta se vede în câte localități poți să ajungi. Deci, haideți să clarificăm ceva. Eliminarea totală a tuturor resurselor, de fapt, care să fie alocate de cetățeni care vor servicii opționale și le obțin din partea consulatelor, eliminarea oricărei opțiuni legale ca aceste resurse să poată să fie alocate în serviciile pe care vrei să le primești nu a fost un lucru bun. A fost un gest populist care a dus la fragilizarea capacității consulatelor de a oferi servicii în timpul corect către o comunitate extinsă.
România este țara care oferă cel mai multe servicii consulare din lume. Nu pentru că am avea cea mai mare diaspora neapărat, deși avem o comunitate numeroasă în diaspora, ci pentru că avem o comunitate în diaspora care păstrează legătura cu statul român. Asta este un lucru bun, chiar dacă vine la pachet și cu revoltă sau emoții negative câteodată, când simți că de partea cealaltă statul român nu este la standardul pe care te aștepți să-l aibă, fie direct în serviciile pe care le oferă diasporei, fie în general, pentru că mai ales în zona de anticorupție, nu-i așa, oamenii au fost vocali în diaspora și e foarte bine că au fost așa. Noi trebuie să ne asigurăm în această perioadă în care bugetul național are probleme, și le-a clarificat premierul Ilie Bolojan foarte clar, că reușim să protejăm gratuitatea unor servicii esențiale.
Certificatele de naștere, de exemplu, ca să putem să ne bucurăm în continuare fără nicio problemă când se nasc bebeluși români. Vrem să aibă certificatul de naștere românesc cât de repede posibil. Lucruri firești, chiar dacă evenimente triste în familie, certificatele de deces, de asemenea. Am aici și un gând personal: căsătoriile mi se par unul dintre cele mai faine momente din ce se întâmplă în consulate și sigur că în aceste momente de viață vrem să păstrăm…, actele de identitate, de exemplu, când trebuie refăcute. Dar nu se va putea păstra această gratuitate dacă nu există și resurse. Și resursele pot să fie întotdeauna alocate din bugetul general de stat, care are acum probleme semnificative, sau putem să ne întoarcem la ceea ce este o practică decentă, și anume atât pe teritoriul României cât și în afara acestui teritoriu, dacă ai niște servicii opționale de care ai nevoie, care implică un ajutor specializat, din nou, traduceri legalizate, traduceri autorizate, sunt tot felul de documente comerciale, achiziții, contracte, anumite documente care sunt necesare prin consulate de la alte instituții. Trebuie să existe un element în care sigur să nu fie o piedică în a le accesa, însă resursa umană de care ai nevoie ca să n-ai o coadă de șase luni la programări cere și resurse financiare proporționale.
Și de aceea se vor reintroduce (taxe – n.r.) în aceste domenii, iar ce facem acum este să ne asigurăm că o parte a acestor resurse astfel dobândite sunt investite înapoi tot în creșterea calității acestor servicii și mai ales scăderea timpilor de așteptare. Mulți dintre românii cu care am vorbit în diaspora își doresc acces rapid, sunt dispuși nu de puține ori să aloce resurse pentru asta, dar n-au niciun instrument acum.
Mai grav de atât ce s-a întâmplat este că în unele locuri au început să apară companii care pun pe internet site-uri în care cer chiar și 50 de euro pentru programări la consulat, pentru că investesc în zona de promovare online, unde consulatele și ambasadele n-au avut deloc buget de-a lungul timpului. E primul link care ajunge fața cetățeanului, plătește, ajunge la ghișeu, la consulat, are parte de serviciu respectiv, statul român nu primește niciun leu din asta, cetățeanul scoate banii din buzunar, sunt câțiva oameni care fac profituri de milioane de euro, or din banii aceștia sigur că ar fi pe de-o parte mai onest, dar și necesar, să putem să avem o investiție în servicii adiționale. De exemplu, e foarte important să reușim să ajungem în comunitățile unde sunt foarte mulți români și nu avem consulat. Nu o să putem deschide consulate peste tot. Nicio țară nu reușește să aibă o amprentă geografică peste tot unde are cetățenii săi în afara propriului teritoriu, dar putem să alocăm resurse pentru a avea mai multe activități itinerante, ca să nu punem familiile cu bebelușul pe drum, în unele cazuri, peste o oră, două ore, către Consulat. Nu o să putem mereu, nu o să aibă o frecvență zilnică. Dar este ceva la care ne uităm cu atenție. Însă atenția nu e suficientă. Trebuie să ne uităm cu atenție și să investim resurse în a crește aceste tipuri de activități, care sunt foarte necesare.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: De când intră în vigoare aceste noi taxe sau când estimați că vor intra în vigoarea aceste noi taxe consulare?
Oana Țoiu: Depinde și de coaliția de guvernare. Noi avem acordul politic al coaliției de guvernare în sensul în care această măsură este trecută în acord cu toate celelalte partide politice în programul de guvernare care a fost votat în Parlament. Asta și față de ce spuneați dumneavoastră că sunt și unii politicieni care critică asta. Evident că ajută într-o democrație să ai și argumente pro și argumente contra, dar eu cred că cetățenii trebuie să se uite cu mare atenție la cine spune public pe Facebook ce consideră că ar fi popular și critici față de asta, dar în Parlament a votat aceste măsuri. Eu cred că epoca în care politicienii pot să spună un lucru pe Facebook și să facă altceva când trebuie să-și folosească puterea e o epocă ce trebuie să se închidă. Cetățenii au spus foarte clar prin votul lor că nu este ce se așteaptă de la clasa politică.
AGERPRES: Legat de detașările din Ministerul de Externe, câte dosare de detașări aveți acum în evaluare care vor fi întoarse sau care sunt analizate? Pentru că există în presă mai multe situații legate de niște detașări…
Oana Țoiu: Dar există situația pentru că Ministerul Afacerilor Externe și-a făcut datoria de transparență. Ca să clarificăm și asta, sigur, și jurnaliștii de investigație își fac datoria și o fac foarte bine. Noi, în acest moment, lucrăm la îmbunătățirea regulilor de detașare, pentru că dincolo de cazuri punctuale, e foarte important ca în mandatul meu cel puțin să construim împreună cu echipele pe care le avem în Minister și cu propunerile pe care le avem din afara Ministerului reguli, sisteme, proiecte, moduri de lucru, care să micșoreze felul în care pot să existe și vulnerabilități de acest gen. Ãsta este lucrul la care lucrăm acum.
De aceea o să lansăm și acest concurs de care spuneam până la sfârșitul anului, pentru că în unele cazuri nevoia de resursă umană este reală. Este și motivul pentru care nimeni nu poate să ia astăzi o decizie în care orice persoană detașată să se întoarcă acasă mâine. Avem în unele consulate liste de așteptare de luni de zile, din păcate, și nu o spun cu nicio bucurie, este ceva ce trebuie reparat. Dar în unele cazuri vorbim de resursă umană care este necesară în acest moment.
Și caz cu caz sunt conversații, analize, evaluări astfel încât să înlocuim acolo unde se poate cu persoane care ajung prin concurs, să păstrăm acolo unde detașarea a avut un sens în ceea ce privește dosarul sau portofoliul, rolul pe care persoana respectivă îl are. De exemplu, avem mai multe zone cu risc, unde avem detașați din Ministerul Afacerilor Interne. Evident, avem detașați și din mediul universitar pe anumite dosare unde e nevoie punctual, pe o perioadă de timp, în țara respectivă de acest tip de competență și analiză și eu îmi doresc ca Ministerul Afacerilor Externe să fie și mai deschis către mediul universitar, rețeaua de think tank-uri și de analiști și nu vreau să închid ușa pentru asta, nici în ceea ce privește conversațiile și analizele noastre și nici în acest tip de participare la efortul echipelor ambasadelor.
Deci din punctul ăsta de vedere trebuie să ajungem până la sfârșitul anului nu doar cu decizii individuale, ci și cu un sistem funcțional. Ne uităm cu atenție mai ales la detașările care au venit din administrația locală. Acolo considerăm că este o vulnerabilitate mai mare.
AGERPRES: Recent ați fost în Republica Moldova, iar acolo ați transmis mesajul că România și Republica Moldova își dau mâna pentru a contracara atacurile hibride care deja există. Republica Moldova se raportează la România ca la sora mai mare. Întrebarea este dacă România a învățat ceva de la Republica Moldova în ceea ce privește atacurile hibride, pentru că Republica Moldova a avut alegeri prezidențiale înaintea României.
Oana Țoiu: Și referendumul, da.
AGERPRES: Și referendumul și a acționat foarte clar, adică a fost foarte transparentă.
Oana Țoiu: Da. Declarația mea integrală a fost: ‘România împreună cu partenerii europeni suntem alături de Republica Moldova pentru a contracara atacurile cibernetice și războiul hibrid al Rusiei’. Vreau să reiau această frază: ‘România, alături de partenerii europeni și partenerii internaționali, suntem alături de Republica Moldova pentru a ajuta Republica Moldova să contracareze atacurile cibernetice și hibride’. Și de ce reiau aceasta frază integral? Este pentru că ar fi o naivitate să credem că o țară singură sau chiar și două țări singure în acest moment, la nivelul de intensitate pe care îl au aceste eforturi organizate, o intensitate care va crește, ar fi naiv să credem că o țară se poate descurca singură sau că România, pentru că a reușit o dată să evite un glonț pe la ureche, acum suntem atotștiutori, nu suntem. Avem echipe bune, ajutăm cu tot ce putem Republica Moldova, avem aceste conversații și acțiuni comune de schimb de bune practici, a ne asigura că avem o înțelegere comună și în interiorul UE și în interiorul NATO și în relațiile bilaterale, dar trebuie să fim din ce în ce mai bine pregătiți, pe de-o parte, pe de altă parte trebuie să creștem componenta de reziliență în societate.
Nu vorbim doar de instrumente tehnice, trebuie să ne asigurăm că investim pe termen mediu și lung în gândirea critică, pentru că altfel tot ce înseamnă propagandă, informații false o să fie foarte greu de contracarat doar la nivel oficial. Oamenii trebuie să își dezvolte și trebuie să dezvoltăm noi asta printr-o educație mai bună, printr-un dialog mai clar și instrumente ca atare propriii anticorpi la propagandă, fake news, informații false, chiar și din ce în ce mai multe moduri organizate de a-i convinge pe oameni să-și transfere bani.
Și mai mult decât atât, dincolo de partea asta financiară individuală, trebuie să nu fim naivi și să înțelegem că în acest moment, de multă vreme, este o încercare organizată și un efort organizat al Federației Ruse de a încerca să vulnerabilizeze modelul de funcționare a Uniunii Europene, ideea de bază că Uniunea Europeană și NATO sunt din nou niște organizații și niște proiecte de pace și Rusia încearcă să împingă un narativ opus, total nejustificat, însă, din păcate, anxietatea și frica sunt niște elemente pe care ei încearcă să le folosească. Și noi trebuie să ne asigurăm de partea cealaltă a instituțiilor responsabile, a politicienilor responsabili, a actorilor responsabili în societate că reamintim constant mizele pe care le avem împreună.
AGERPRES: Și ați mai afirmat că sunteți încrezătoare în deschiderea de clustere de negociere pentru aderarea la UE până la sfârșitul anului.
Oana Țoiu: Da. Și nu sunt doar încrezătoare la nivelul speranței sau așteptării de la ceilalți, este ceva la care România lucrează activ. Pentru noi este foarte important în discuțiile pe care le avem privind aderarea la Uniunea Europeană să asigurăm sprijinul nostru, mai ales că România este o poveste de succes când ne uităm la tranziție și la creșterea economică și este o poveste de succes fără a fi perfectă, de vreun fel, dar tocmai pentru că am avut și avem imperfecțiunile noastre și în continuare mai avem lucruri pe care trebuie să le construim, putem să fim un partener bun inclusiv în zona asistenței tehnice, în zona de preaderare și aderare, pentru că nu este o distanță atât de mare în felul în care înțelegem lucrurile între noi.
AGERPRES: În ceea ce privește relația cu Ucraina, întrebarea care este mereu repetată și domnului președinte și probabil și dumneavoastră: ‘Va fi România mai transparentă și va explica mai bine cetățenilor care sunt recalcitranți în ceea ce privește susținerea Ucrainei această susținere?’ Adică va vorbi mai mult România despre cum susține Ucraina, de ce susține?
Oana Țoiu: Cred că deja se întâmplă asta și îmi trebuie să spun că noi în ultima perioadă ne-am asumat că vorbim mai clar despre asta, chiar dacă asta, sigur, generează și o reacție.
AGERPRES: Teama de război, de exemplu. Există acest narativ că intrăm în război.
Oana Țoiu: Bun, dar războiul este la granița noastră și războiul este la granița noastră fără să fie în vreun fel generat de acțiunile, responsabilitatea sau vina oricui din România. Noi avem un război la graniță și cred că este foarte important, din nou, ca cetățenii să se uite cu atenție la politicienii care spun că nu vor război, dar nu spun nicio șoaptă măcar despre bombele care au picat în Cernăuți, de exemplu, și în comunitățile de etnici români de acolo. Nimeni nu poate să spună că autentic caută sau lucrează pentru pace, dar să laude un agresor. Aceste două lucruri sunt incompatibile. Și da, noi trebuie să vorbim mai mult și mai clar de faptul că siguranța României, și pe termen mediu și lung, depinde de capacitatea noastră colectivă în cadrul NATO, în cadrul Uniunii Europene, de a ajunge la pace în această regiune. Cu cât războiul de la granița noastră continuă, cu atât riscurile cresc și pentru țara noastră.
Nu este invers, cum încearcă câțiva propagandiști ai Federației Ruse să spună. Am văzut propagandiști ai Federațiilor Ruse care încearcă să spună că faptul că România este parte a efortului Uniunii Europene, parte a NATO sau faptul că celelalte țări investesc din ce în ce mai mult în sisteme de apărare și armament, toate aceste lucruri care sunt elemente care susțin pacea și siguranța României, susțin acea regiune și siguranța României, ei le descriu ca pe niște riscuri.
O să îmi permit o analogie care simplifică mult mai mult decât ar fi cazul situația, dar poate e de ajutor pentru cei care se uită încă cu oarece încredere sau deschidere către aceste mesaje propagandiste ale Federației Ruse privind faptul că înarmarea NATO este un element care crește riscul de război. Este echivalentul cuiva care spune că în momentul în care într-un cartier au apărut mulți hoți care fură, dacă vecinii își pun lacăte la ușă, asta provoacă hoții. Nu! Este invers. Cu cât e riscul mai mare, sigur că este necesar ca investiția în a te proteja în fața acelui risc să fie proporțională.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Miercuri, premierul ungar Viktor Orban a fost primit de omologul său, Ilie Bolojan, pentru că domnul Viktor Orban se va duce la tradiționala Școală de vară de la Băile Tușnad. Acolo au fost transmise niște mesaje în anii trecuți destul de delicate, care au afectat Ministerul de Externe. Puteți vorbi în mare despre relația actuală a României cu Ungaria și puteți transmite un mesaj înaintea acestui eveniment?
Oana Țoiu: Este alegerea domnului Viktor Orban ce spune în fiecare an. România nu controlează acest lucru așa cum nicio altă țară n-ar putea controla niciodată ce spune președintele nostru, ca să clarificăm asta, dacă mai este vreun semn de întrebare. Este însă un semn de respect și un respect necesar să existe o întâlnire oficială înainte și e foarte bine că acest lucru s-a întâmplat ieri, împreună cu premierul Ilie Bolojan.
Avem dosare comune în lucru cu Ungaria. Suntem totuși o țară vecină cu multe subiecte comune, în special în zona de conectare a infrastructurii comerciale, sigur, minoritatea maghiară din România parte și a Coaliției de guvernare. Viktor Orban, de altfel, a spus și nu o dată, recent, că și pentru dumnealui este foarte importantă relația cu România și comunicarea atât cu președintele Nicușor Dan, cât și cu premierul Ilie Bolojan. Sigur, suntem și în dezacord, acest lucru este de asemenea cunoscut, suntem în dezacord și pe câteva dosare la nivelul Uniunii Europene și pe câteva subiecte de politică internă. Dar miza noastră este să construim în continuare, pentru că relația între România și Ungaria este o relație nu doar una istorică, cu toate episoadele sale, dar în special o relație care va conta întotdeauna mult și în viitor. În special pentru că suntem vecini.
