Procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, a solicitat luni acestei instanţe emiterea de mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, şi a liderilor grupării Hamas, transmit agenţiile DPA şi EFE.
Dintre liderii Hamas sunt vizaţi şeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, şi şeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh.
Karim Khan îi consideră pe aceşti lideri ai Hamas responsabili “penal” pentru “crime de război şi împotriva umanităţii” comise cel puţin începând din 7 octombrie 2023, inclusiv “asasinarea a sute de civili israelieni” şi “luarea a cel puţin 245 de ostatici” în incursiunea armată efectuată de gruparea islamistă palestiniană în sudul Israelului pe 7 octombrie.
Acelaşi procuror cere mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi ministrului apărării Yoav Gallant pentru crime de război şi împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza începând cel puţin din 8 octombrie, data lansării operaţiunii militare israeliene în enclava palestiniană pentru anihilarea mişcării Hamas.
Potrivit procurorului Karim Khan, premierul israelian şi ministrul său al apărării au recurs la “asasinate intenţionate” şi la înfometarea populaţiei civile palestiniene ca “metodă de război”.
Cererile pentru emiterea acestor mandate de arestare prezentate luni judecătorilor sunt “rezultatul unei investigaţii independente şi imparţiale” a biroului procurorului Karim Khan, argumentează acesta.
Tribunalul internaţional cu sediul la Haga investighează încă din 2014 denunţurile privind presupuse crime de război comise de trupele israeliene şi de miliţiile palestiniene. Dar Israelul nu recunoaşte autoritatea acestei instanţe internaţionale pentru investigaţii în teritoriile palestiniene ocupate, iar congresmeni americani au ameninţat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni.
Această instanţă investighează cazurile de încălcare a dreptului umanitar internaţional. Într-un astfel de caz, preşedintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat internaţional de arestare emis în martie anul trecut de CPI după ce mii de copii din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă au fost duşi în Rusia, fără a fi strămutaţi de război, scrie Agerpres.
Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a calificat luni drept o “decizie scandaloasă” cererea procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război şi împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza, mandate cerute de acelaşi procuror şi împotriva liderilor grupării Hamas, transmite AFP.
Să ceri mandate împotriva “prim-ministrului şi ministrului apărării al Statului Israel, alături de abominabilii monştri nazişti ai Hamas (…), asasini şi violatori din Hamas” care “comit crime împotriva umanităţii contra fraţilor şi surorilor noastre”, aceasta este un “atac frontal” şi “o ruşine istorică ce va rămâne întipărită în memorie”, a susţinut ministrul Israel Katz într-un comunicat.
Israelul “va lupta împotriva acestei decizii care urmăreşte înainte de toate să lege mâinile statului Israel şi să-i refuze dreptul la apărare”, adaugă ministrul de externe israelian. “Nicio forţă din lume nu ne va împiedica să recuperăm toate persoanele” răpite de Hamas şi nici “să doborâm regimul de teroare al Hamas”, promite el.
Războiul a fost declanşat de un atac sângeros al mişcării islamiste palestiniene ai cărei combatanţi s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului dinspre Fâşia Gaza, atac soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili. Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deţinute în Fâşia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene.
