Armata Română a descoperit noi fragmente de dronă căzute pe teritoriul României.
Sute de atacuri ale invadatorilor rusi au avut loc in ultimele 3 luni asupra porturilor Reni si Izmail.
Primele ipoteze luate în calcul de specialiștii militari :
- Bucățile de dronă descoprite sâmbătă sunt ale unui alt aparat de zbor fără pilot care a căzut accidental pe teritoriul României
- Elementele noi sunt căzute în urma loviturilor executate de sistemele de apărare ale Ucrainei, aflate la câteva sute de metri de malul românesc. Potrivit Armatei Ucrainene, din sutele de drone lansate în ultimele luni asupra porturilor Reni și Izmail, un procent semnificativ au fost lovite în zbor de armamentul apărătorilor, fragmentele căzând pe ambele maluri ale brațului Chilia
- Am mai spus-o : de la începutul războiului ilegal și neprovocat declanșat de Rusia, au fost, sunt și vor mai fi incidente de acest gen. Explozii, drone sau rachete căzute accidental, bucăți sau integral. România are cea mai lungă frontieră terestră cu Ucraina, iar în ultimele luni bombardamentele invadatorilor s-au intensificat pe granița de sud dintre noi și ucraineni. Când loviturile sunt planificate la câteva sute de metri de frontiera noastră, în zona de nord a Deltei Dunării, efectele colaterale n-au cum să fie evitate. Rusia lansează atacurile ce se încadrează la crime de război (lovirea intenționată a unor obiective civile) din Peninsula Crimeea (ocupată ilegal) și de pe navele Flotei Ruse la Marea Neagră
- Esențial este să reținem că România, stat NATO aflat la stare de pace, nu are aceleași instrumente de intervenție militară precum Ucraina, stat nealiat, aflat în stare de război. Din punct de vedere juridic și constituțional, pozițiile celor două țări sunt radical diferite și implică mecanisme complet diferite, ce trebuie respectate ad-literam. O reacție militară românească independentă este complet exclusă. Orice gest militar se validează în interiorul NATO și poate reprezenta un act extrem de sensibil din perspectiva interpretării beligeranței, cu serioase consecințe ce pot fi intuite
Iata comunicatul MApN :
Sâmbătă, 9 septembrie, militari din Forțele Navale Române, dislocați pentru misiuni de cercetare în zona localității Plauru, județul Tulcea, au executat activități de căutare în aria de responsabilitate, ca urmare a primirii unor informații de la autoritățile locale, transmise prin comenduirea garnizoanei Tulcea, cu privire la posibila existență a unor elemente de dronă la aproximativ 2,5 kilometri sud-est de localitatea Plauru.
În urma executării cercetării în teren, au fost descoperite fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă. Zona a fost securizată de militari, iar elementele descoperite vor fi ridicate pentru analiză și expertizare tehnică.
Ministerul Apărării Naționale condamnă cu fermitate atacurile executate de Federația Rusă împotriva unor obiective și elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre. Aceste atacuri sunt nejustificate și în gravă contradicție cu regulile dreptului internațional umanitar, fiind crime de război.
Forțele MApN rămân în continuare în alertă și vor continua cercetările în zonele aflate în proximitatea locațiilor unde forțele ruse execută atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.
De asemenea, MApN rămâne în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI A VORBIT CU SECRETARUL GENERAL AL NATO
Comunicatul lui Klaus Iohannis :
Discuțiile au vizat situația regională de securitate în contextul intensificării atacurilor Federației Ruse asupra unor obiective de infrastructură civilă din Ucraina, situate în vecinătatea țării noastre, descoperirea unor elemente de dronă în zona localității românești Plauru, precum și măsurile aliate și naționale pentru evitarea unor eventuale incidente pe teritoriul României.
Convorbirea telefonică a vizat situația generată de intensificarea atacurilor Federației Ruse asupra infrastructurii porturilor dunărene ale Ucrainei. De asemenea, cei doi oficiali militari au discutat despre incidentul privind elementele de dronă ajunse pe teritoriul României.
Generalul Daniel Petrescu a transmis că România condamnă cu fermitate războiul de agresiune dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, precum și atacurile nejustificate și ilegale desfășurate împotriva infrastructurii ucrainene și populației civile. Totodată, a reiterat sprijinul multidimensional pe care România îl va acorda Ucrainei, atât timp cât va fi nevoie.
În context, șeful Apărării i-a transmis omologului ucrainean că a dispus suplimentarea măsurilor pentru întărirea capacităților de monitorizare și de securizare a spațiului aerian la frontierele României.
SUA TRIMIT AVIOANE DE LUPTĂ ÎN ROMÂNIA
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a discutat joi la telefon cu ministrul român de externe, Luminiţa Odobescu, despre investigaţia României privind resturile de drone găsite în România, în apropierea graniţei cu Ucraina, subliniind sprijinul neclintit al SUA pentru România, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat Matthew Miller.
În cadrul convorbirii telefonice, Blinken şi Odobescu au vorbit despre o cooperare suplimentară pentru menţinerea securităţii spaţiului aerian, inclusiv despre o viitoare rotaţie a unor avioane de luptă F-16 suplimentare ale SUA pentru a consolida misiunea de poliţie aeriană a NATO în România.
Secretarul de stat Blinken a afirmat sprijinul nostru neclintit pentru România, aliatul nostru NATO, a spus purtătorul de cuvânt Matthew Miller.
DIALOG MApN – AMBASADA SUA
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut joi, 7 septembrie, la MApN, o întrevedere cu ambasadoarea SUA în România, ES Kathleen Kavalec.
Agenda întâlnirii a inclus subiecte referitoare la situația de securitate din regiune, precum și aspecte privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării, în cadrul parteneriatului strategic româno-american.
Cei doi oficiali au discutat, în deschiderea convorbirilor, despre situația generată în urma recentelor atacuri ale Federației Ruse asupra porturilor fluviale ucrainene, în proximitatea granițelor României.
Ministrul român al apărării a apreciat puternica solidaritate exprimată de aliați, după informarea privitoare la situația de securitate făcută de România în cadrul sesiunii Consiliului Nord-Atlantic de ieri.
„Am luat măsuri suplimentare de securitate în zona de graniță, prin întărirea monitorizării şi securizării spațiului aerian. Așa după cum a spus şi secretarul general NATO joi, Alianța a crescut semnificativ prezența în regiunea Mării Negre. Pentru noi este primordială siguranța cetățenilor noștri, mai ales a celor din comunitățile din proximitatea atacurilor brutale ale Federației Ruse asupra porturilor civile ucrainene”, a declarat Angel Tîlvăr.
A fost reiterată poziția României în ceea ce privește condamnarea fermă a războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și eforturile pe care țara noastră le depune pentru menținerea stabilității în regiune.
La rândul său, ambasadoarea Kavalec a arătat că Statele Unite sunt preocupate de situația de securitate din regiunea Mării Negre, în condițiile generate de atacurile ilegale executate constant de Rusia asupra infrastructurii portuare a Ucrainei la Dunăre.
Kathleen Kavalec a arătat că guvernul american rămâne pe deplin angajat în consolidarea capacităților României și ale NATO pentru apărarea și descurajarea oricărei agresiuni împotriva teritoriului comun aliat pe flancul estic.
Ambasadoarea Kavalec a transmis dorința Statelor Unite de a continua să furnizeze asistență României pentru protejarea mai eficientă a teritoriului național, inclusiv prin dislocarea, în curând, în România, a unor aeronave de luptă ale Forțelor Aeriene ale SUA pentru suplimentarea misiunilor NATO de poliție aeriană.
În ceea ce privește stadiul relațiilor militare bilaterale, ministrul apărării naționale a reiterat faptul că parteneriatul strategic România-SUA continuă să fie un pilon esențial pentru întărirea capacității de apărare și descurajare a NATO, România beneficiind de cele mai puternice garanții de securitate din istorie.
În context, ministrul Tîlvăr a mulțumit părții americane pentru sprijinul acordat în avansarea proiectului Centrului de Pregătire F-16 din România, care va avea o contribuție importantă în dezvoltarea competențelor piloților români în operarea aeronavelor F-16 în derularea unui spectru variat de misiuni strategice.
„Prin operaționalizarea acestui centru în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, România va oferi un mediu de instruire de înaltă calitate, cu acces la resurse tehnice de ultimă generație nu doar pentru piloții români, ci și pentru cei din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina”, a afirmat ministrul apărării naționale.
Exprimându-și speranța că demersurile de operaționalizare a Centrului de Pregătire F-16 vor fi finalizate într-un timp scurt, cei doi oficiali au convenit să participe împreună la inaugurarea acestuia.
Considerații făcute de specialiștii Armatei Române :
Generalul Viorel Pană, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, a vorbit la Antena 3 CNN despre detectarea obiectelor zburătoare în spaţiul aerian.
“Fizica şi limita acestor sisteme evident că nu pot garanta o detecţie 100%, după cum legea şi posibilităţile tehnice nu pot garanta combatarea cu probabilitate de 100%”, a spus Viorel Pană la Antena 3 CNN.
Generalul Viorel Pană, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, spune că există sisteme de radiolocație care pot detecta dronele, dar în acest caz a fost vorba despre o zonă foarte accidentată şi plină de vegetație.
“S-a produs și o reorganizare și o suplimentare a acestor mijloace de detecție, dar vorbim despre o zonă foarte accidentată, plină de vegetație relativ înaltă, vorbim despre un relief care permite cu greu detecția unor obiecte care evoluează la înălțimi foarte mici, cu viteze foarte mici.
Mai mult decât atât, multe dintre aceste obiecte, pentru că discuția noastră se învârte în jurul dronelor, vorbim de niște obiecte cu suprafețe mici de reflexie”.
Astfel de drone sunt detectate de radar, “numai că probabilitatea de detectare a unui obiect zburător este evident direct proporțională cu suprafața de reflexie”.
“Aceste drone sunt preponderent construite din elemente non metalice și atunci suprafața lor de reflexie este mică. Asta înseamnă că le vedem, foarte probabil le vedem, numai că există o probabilitate rezonabilă să nu le putem urmări permanent”, a explicat generalul Viorel Pană, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene.
“Să nu ne imaginăm niciun moment că apărarea aeriană a oricărei țări funcționează astfel încât la graniță este un zid de nepătruns”, a mai declarat şeful Statului Major al Forţelor Aeriene.
Potrivit lui, “procesul ar trebui să meargă așa: detectez, realizez ce am detectat, iau decizia să dobor acea țintă, să o combat și o combat efectiv”.
“Vreau să spun că problema de aici se complică legat de legislație, pentru că vorbim de o țară aflată la pace. Nu este în război cu nimeni. Dacă o țintă aeriană evoluând la o înălțime foarte mică, în spațiul aerian vecin, va fi identificată ca agresor, chiar la momentul, la verticala graniței naționale, timpul necesar reacției mijloacelor antiaeriene nu va permite niciodată combaterea/doborârea acelei ținte în 30-40 de m cât este în cazul de față distanța”, a adăugat generalul Viorel Pană.
#Romania
#aparare
#drona
#Ucraina
#Rusia
#razboi
