“Noi trebuie să salivăm la produs, nu la etichetă”

Într-un interviu acordat AGERPRES, şeful MADR a vorbit despre priorităţi şi provocări în 2018, toate incluse în noul program de guvernare,”biblia activităţii mele”, cele mai importate fiind, la fel ca şi în 2017, acordarea subvenţiilor către fermieri, continuarea investiţiilor pentru reabilitarea sistemului de irigaţii şi dezvoltarea sistemului antigrindină.

Ministrul a mai vorbit despre banii care au intrat în acest an în conturile României din rambursările Uniunii Europene, respectiv 1,079 miliarde de euro la începutul lui februarie, “o sumă consistentă şi foarte importantă pentru ţară”.

“Alegeţi din produsele româneşti!” este mesajul către consumatori al liderului MADR, care a observat că unele produse sunt vândute de etichetă, nu de conţinutul lor, iar “noi trebuie să salivăm la produs”.

AGERPRES: Aţi obţinut încă un mandat la Ministerul Agriculturii. Cel de-al patrulea. Care sunt priorităţile şi provocările în anul 2018?
Petre Daea: Priorităţile sunt cele stabilite prin Programul de Guvernare, care a fost prezentat de preşedintele Liviu Dragnea în campania electorală. Astăzi m-aţi găsit la birou şi iată sunt ostaticul dumneavoastră la tehnologia modernă şi trebuie să stau într-un anume fel. Totuşi, străduindu-mă să vă arăt acest program de guvernare, despre care spuneam de fiecare dată că este biblia activităţii mele, a misiunii pe care o am aici, acesta îşi are sorgintea în gândirea, preocuparea şi în validarea de către electorat a priorităţilor. În acest sens, îngăduiţi-mi să spun că din acel program a rezultat cel de astăzi, care este sigur în dimensiunea timpului altfel rânduit. Dar eu nu le despart pentru că este unul şi acelaşi.

AGERPRES: Este mai mare actualul program de guvernare, pe partea de politici agricole?
Petre Daea: Sigur, sunt mai multe proiecte şi este firesc pentru că şi acolo şi în primul program s-a stabilit foarte clar că o parte dintre obiectivele pe care noi le urmărim încep în 2017, altele pe parcurs, în aşa fel încât până în 2020 să fie implementate. Am proiectat pe de o parte şi termenele, am stabilit şi sumele şi responsabilităţile pentru îndeplinirea acestor programe.

AGERPRES: Vă rog să punctaţi trei dintre aceste programe pe care le demaraţi anul acesta.
Petre Daea: Nu sunt numai trei. În primul rând continui cu programul fundamental şi zic că este obiectivul numărul unu în programul de guvernare şi anume acordarea la timp a subvenţiilor şi aducerea în ţară a banilor cuveniţi fermierilor, dar introduşi în bugetul naţional, pentru că se ştie foarte bine că aceşti bani pe care îi primesc fermierii pornesc de la bugetul statului, urmând ca, prin documentele pe care noi le întocmim şi pe care le transmitem la Uniunea Europeană, banii să fie restituiţi, respectând evident procedurile şi termenele de transmitere a informaţiilor în aşa fel încât cursul banului să fie cât mai direct şi cât mai corect.

AGERPRES: Care este valoarea subvenţiilor ce vor fi date anul acesta fermierilor?
Petre Daea: Peste 2,7 miliarde de euro, dacă adunăm toate sumele pe care trebuie să le dăm, atât din FEGA care îşi are izvorul în bugetul UE, de asemenea şi prin FEADR, şi din bugetul naţional, înţelegând aici fie procentul de contribuţie statală, fie bugetele acestea de ajutor naţional tranzitoriu. Al doilea obiectiv, foarte puternic, foarte important şi extrem de complex şi necesar pentru ţară este cel de irigaţii şi de prevenire a căderii grindinei. Înţelegând acele două câmpuri de investiţii pe care le-am proiectat de-a lungul vremii şi le executăm într-un ritm susţinut, urmărim etapă cu etapă, zi de zi, astfel încât să ajungem la sfârşitul anului 2020 să putem pune în funcţiune sistemul de irigaţii pentru a iriga 2 milioane hectare, dar şi să ajungem să acoperim întreaga ţară cu sisteme antigrindină, astfel încât să putem interveni când situaţia o impune. Sunt foarte numeroase acum schimbările de temperatură, schimbările climatice sunt o realitate şi în România, iar natura nu o putem stăpâni, dar putem să intervenim acolo unde situaţia şi nevoia ne împing.

Anul trecut, prin construirea unei reţele de 60 de unităţi de puncte de lansare antigrindină am reuşit să acoperim o suprafaţă importantă a ţării de 530.000 de hectare, în polul de grindină, în zona Moldovei, pornind în Vrancea şi coborând pe Valea Prahovei, ştiind că acolo sunt plantaţiile viticole care au fost afectate mai tot timpul. În fiecare an a fost câte o zonă afectată de grindină, iar pierderile sunt extraordinar de mari, şi este păcat, duci planta şi producţia până la un anumit loc şi apoi să fii lipsit de câştigul pentru care ai muncit. Este o suferinţă formidabilă atât din punct de vedere financiar, cât şi uman.

AGERPRES: Ce investiţii veţi face anul acesta în sistemul antigrindină ?
Petre Daea: Anul acesta vom merge la 65 de puncte de lansare, sunt stabilite punctele respective, şi în viitor, din anul 2019, începem să mobilăm cu alte metode această acţiune de prevenire a căderii grindinei. Ne gândim la două escadrile de avioane care să intre în aceste zone unde ştiinţa descoperă că este un pericol şi să facem faţă, urmând ca până în 2020 să acoperim întreaga ţară. Această acţiune nu va neutraliza ci va acoperi şi culturile din ţară. Este greu să stăpâneşti natura. Nimeni nu are cheia naturii pentru că, dacă am avea-o, am putea fi mai mult decât ce suntem astăzi, dar nu ne propunem şi nici ştiinţa nu îşi propune, pentru că nu poate, cu atât mai mult un ministru, care este angajat zi de zi în munca lui. Nu ne lăsăm la mâna naturii, suntem în cadrul ei, iar agricultura ţării se desfăşoară tot timpul sub zodia riscului.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim despre programul demarat anul trecut, “Alege oaia”, care continuă şi în 2018 şi pentru care aţi devenit celebru.
Petre Daea: Vreau să vă arăt programul, pe care l-aţi amintit deja şi care m-a făcut cunoscut în presă. Nu ştiu dacă celebritatea este aici sau în altă parte. Nu pentru asta lucrez, nu pentru veşnicia întunericului ci pentru consistenţa luminii, pentru ziua de astăzi şi pentru privirea în ochi a oamenilor. Spuneam de un program de a alege tot şi sigur “Alege Oaia”, deoarece cu ea am început, dar alegeţi tot ce vă convine. Alegeţi din produsele româneşti! Pentru că am stat în magazine şi pentru că mă duc des în magazine, văd că unele produse sunt vândute de etichetă, nu de conţinutul lor. Din nefericire, am început să salivăm la etichetă. Ceea ce nu e în regulă. Noi trebuie să salivăm la produs. Acest program a fost lansat fără niciun leu de la stat şi va continua tot anul cu sau fără Daea, pentru că este necesar ţării şi vă dau date care confirmă acest lucru. Nu am dat nimic decât dorinţa noastră, sufletul nostru şi efortul formidabil pe care l-au făcut şi îl fac crescătorii de ovine care au dat animalul, l-au dat gratuit, nu cu bani, au dat tot ce au mai bun, au dat tradiţiile lor şi s-au întâlnit cu oamenii, au venit cu fluierele.

AGERPRES: Aveţi un bilanţ al programului “Alege oaia”?
Petre Daea: Iată ce s-a întâmplat în programul de susţinere. Am şase retaileri cunoscuţi (Metro, Selgros, Auchan, Kaufland, Mega Image, Penny) care vând în 262 de magazine, zilnic, carne de oaie. Am făcut un calcul şi pe total lună se vinde carne de oaie în diverse componente 37.200 de kilograme, peste 37 de tone pe lună. Se taie şi se duc în lanţurile de magazine aproape 1.500 de oi. Iată, o stână se taie şi mănâncă românii carne bună, gustoasă, sănătoasă, făcută în cele mai curate zone ale ţării, pe păşuni montane, în goluri alpine, cu multă grijă, cu strădanie, dar cu drag de această specie. Şi aici nu sunt luate în calcul reţelele consacrate, respectiv pieţele organizate.

Un al doilea aspect este că prin programul Kaufland “Ţara mea” este extraordinar ce se întâmplă astăzi. S-a pornit de la 400 de porci pe zi, porci crescuţi în România, iar astăzi se vând 1.200 de porci zilnic. Excepţional. Sunt aceste magazine, s-au creat, nu ne punem acum cu buldoexcavatorul să le spargem, pentru că în ele putem introduce produsele noastre şi din fericire au început şi fermieri mici şi produse tradiţionale cu etichete de identificare, cu trasabilitate necesară pentru a respecta siguranţa alimentului, au început să se lege cu reţelele de comercializare. Iată că se preconizează ca, până în 2020, în acest program 60% din produsele din magazine să fie româneşti. Şi vor fi.

Ce trebuie să facem noi pentru asta, ministrul sau Ministerul Agriculturii? În ţară, ca politică, pentru a organiza fermieri, a le crea condiţii pentru preluarea produselor, pentru că nu poţi să alimentezi un magazin cu o chită de mărar luată de pe uliţă şi cu o altă chită luată de pe uliţa cealaltă. Aici trebuie să asiguri constant consumul şi cu produse de calitate. Să ne organizăm, să facem aceste reţele. Sunt rezultate spectaculoase faţă de ceea ce a fost până acum, dar suntem departe de a rezolva problema ţării în câteva luni. Este imposibil, iar care îşi propune ori este utopic ori n-are habar de domeniu.

Vă prezint un alt proiect, pe care nu l-am făcut eu, “Gustă natura”, dar văzând ce se întâmplă în ţară, un tânăr care a luat drumul pribegiei de vreo 15 ani e prin în Italia a venit şi a zis (…), uite ce pot face eu prin Gorj. (…) Să ne adunăm mai mulţi şi să facem produse şi să le punem la vânzare. Important este să se organizeze. Am luat legătura cu acest băiat şi îi dăm primul sprijin să se pună în contact, să-l instruiască să vadă cum şi ce resurse sunt. Ţara asta este atât de bogată încât, dacă bagi mâna în sol, găseşti ceva, găseşti o rădăcină, fie o gâză, fie o râmă, dar găseşti ceva, găseşti viaţa. Dacă te duci într-un sat anume indiferent cât e de îndepărtat găseşti ceva valoros acolo.

Pe acest program “Alege Oaia” urmează să legăm lanţul, preluarea lânii şi prelucrarea şi alte lucruri frumoase pe care o să le vedeţi în România. Eu nu fac promisiuni, dar şi zi şi noapte, împreună cu colegii, adunăm lâna, nu o lăsăm pe câmp, prelucrăm lâna acolo unde putem să prelucrăm, pentru că încă nu avem liniile de prelucrare pentru că s-au distrus. (…) Să legăm aceste lanţ, o spălăm în ţară şi avem două spălătorii până la această dată şi avem în proiectare încă două spălătorii (…), dar va trece timp până se vor pune în mişcare. Facem firul de lână îl ducem înapoi la oamenii aceia în vârstă care vor să câştige un ban stând acasă, mergându-le încă mâna, şi dorind să mai trăiască să facă ceva şi prin mâna lor să-şi poată plăti obligaţiile pe care le au la primării (…), iar apoi să luăm aceste produse să le ducem la ce vrea ţara. Ştiţi că erau cu ciorapii când am dat drumul la ciorapi, iar acum nu mai găseşti ciorapi de lână. Sunt buni. Am dus plăpumi la oameni necăjiţi. Am dus pături care se pot face. Avem o fabrică de stofe la Buhuşi, care mai este în picioare şi am intrat în colaborare cu domnul ministru Fifor care a trimis personal de la domnia sa să vadă ce pot face din materialele respective ca să dea la armată.

Iată că din lână se pot face foarte multe lucruri, pe de o parte industria textilă poate să meargă, pe de altă parte se face termoizolant, (…) dar mai mult decât atât, prin sortarea lânii, nemţii acum solicită din România toate resturile de lână. Din acestea fac culturi hidroporice. Pun straturi în diferite zone, cultivă plante ornamentale sau de cultură. Nu se aruncă nimic.

Am fost la Bruxelles am stat de vorbă cu proprietarii lanţurilor hoteliere şi ei nu mai admit ca în hotelurile lor să intre covoare făcute din altceva decât din lână. Iată, avem o piaţă extraordinară. Noi, atât la Ministerul Agriculturii cât şi în Guvern, vrem să facem. În Guvernul Dăncilă s-a aprobat o Hotărâre foarte importantă de a da motorina la timp fermierilor. Ieri (8 februarie n.r.) a fost aprobată această sumă. Doamna Dăncilă a anunţat în bilanţul realizărilor că am adus de la Uniunea Europeană 1,079 miliarde de euro. Banii aceştia sunt în visteria ţării prin rambursările venite de la Comisia Europeană, la care toţi specialiştii, fermieri şi cei care lucrează în APIA, îşi aduc contribuţia şi accelerăm pe de o parte ducerea subvenţiilor la fermieri, iar pe de altă parte documentaţiile necesare pentru a aduce banii de la UE. Am fost extrem de bucuros că în primele zile ale anului, pe data de 3 ianuarie, în contul Românei erau 664 de milioane de euro, iar în primele zile ale lunii februarie sunt 1,079 de miliarde de euro. Este o sumă consistentă şi foarte necesară pentru ţară.

AGERPRES: Preţul alimentelor a luat-o razna în ultima perioadă. Sunt influenţe obiective determinate de creşterea tarifelor la utilităţi, dar şi elemente speculative. Cum puteţi regla acest lucru?
Petre Daea: Preţul îl face piaţa, dar în anumite condiţii. Aţi văzut ieşirea mea publică şi activitatea mea zilnică, multe nu se văd şi nici nu trebuie să se vadă, dar eu sunt în sala de maşini aici, şi trebuie să mă duc acolo unde situaţia impune şi prezenţa mea este necesară. Revenind, este vorba de un comportament al pieţei şi pe urmă este vorba de distorsionarea pieţei. Comportamentul pieţei este întotdeauna corect atunci când se ciocnesc cererea şi oferta. Cum se construieşte cererea? Evident la nivelul consumului, dar cum se construieşte oferta, aici sunt lucruri de discutat. Iată că noi nu avem o ofertă pentru piaţa internă de carne, dar şi pentru alte produse. (…) Dacă vorbim de distorsionarea pieţei sunt momente când ochii vigilenţi ai dorinţei de a câştiga văd o breşă şi breşa aceea este speculată fără niciun fel de menajamente. Asta s-a întâmplat în toamnă. Au fost momente când nu se justifica la ouă să iei cu 36 de bani oul de la poarta fermei şi pe raft să ajungă cu un leu. De ce?

AGERPRES: Aţi primit răspunsul de la Consiliul Concurenţei?
Petre Daea: Nu. Ei se mişcă mai agale, dar viaţa stăpâneşte fenomenul. Imediat ce pe piaţă au apărut stările de disconfort, piaţa şi-a revenit, pentru că nu avea ieşire, dar s-a folosit acel moment cum s-a mai folosit şi în alte dăţi, unele din ele nu au fost sesizate, altele da. Nici nu mă aştept să nu mai fie pusee din acestea şi dorinţe de câştig peste noapte. (…) Unii dintre ei se (hrănesc cu asta) – din nefericire, dar nu sunt mulţi – pentru că piaţa a început să se liniştească, să se dumnezeiască, să se domesticească. Dacă urmăreşti câştigul, trebuie să-l urmăreşti să fie unul constant. Ori constanţa în câştig nu-i prin lăcomie ci prin ponderare, prin a fi atent că rămâi pe piaţă. Am văzut comportamentul cel mai frumos, al acelora din avicultură. Să ştiţi că foarte greu se câştigă piaţa. (…) Aici trebuie să fii corect pe piaţă. Dacă eşti corect pe piaţă lucrurile merg. Însă pentru a avea preţuri mici pe piaţă trebuie să produci. Atunci când piaţa este distorsionată din cauza unei diferenţe între cerere şi ofertă, să ai instrumente de reglare. Iată un subiect de discutat în viitoarea PAC, să poţi să îi dai compensaţii fermierului, pentru că el pierde. Acum nu ai instrumente şi atunci trebuie să găsim soluţii ca să intervenim pentru că, dacă pierde fermierul respectiv a pierit şi galantarul. (…)

Eu cred că nu trebuie să lansăm ipoteze în spaţiul public dacă ele nu au fundament, nu trebuie să alertăm lumea dacă nu este cazul de alertat, nu trebuie să speriem pe nimeni, sau dacă ştim, pregătim populaţia. În costul de producţie al unui produs, şi vorbim de carne de porc, de pasăre, furajul este cel care ţine ponderea. Structura costului de producţie este majoritară în partea furajului. Sunt şi celelalte elemente care sunt undeva până la 5-6%. Sunt modificări, nu spune nimeni că nu, dar ele nu sunt de natură a determina modificări esenţiale. Spuneam şi o repet, amplitudinea preţurilor a fost, este şi va fi. Important este ca această amplitudine să nu fie mare. Dacă e mare te duci pe analiză şi vezi de ce. Dacă nu ai elemente obiectiv determinate, organele statului trebuie să intervină. Să îşi apere, pe de o parte, producătorul şi pe de altă parte, consumatorul. Iar noi avem instituţii ale statului, ANSVSA care se uită la calitate, avem ANPC care trebuie să fie prezent, să culeagă informaţii şi să ducă la originea produsului respectiv să vadă despre ce este vorba şi evident avem, şi o ştiţi, instituţia căruia eu i-am cerut sprijinul şi evident că aştept şi răspunsul, pentru a vedea ce s-a întâmplat în perioada respectivă. Mă bucur că prin acest semnal pe care l-am dat împreună şi care ne-a determinat pe toţi să fim atenţi, am făcut în aşa fel încât comportamentele acestea excentrice să se niveleze sau să dispară.

AGERPRES: Cel mai fierbinte subiect din ultima perioadă: scăderea salariilor angajaţilor după transferul contribuţiilor. Sunt probleme în Ministerul Agriculturii şi în instituţiile subordonate de acest fel?
Petre Daea: În Ministerul Agriculturii este multă muncă şi munca aceasta începe cu mine. Anul trecut eram la 6:30 în minister, iar acum nu îmi mai ajunge timpul, acum vin la 6:00. Anul trecut mă întâlneam cu colegii până la nivel de directori în actul de analiză zilnică la 8 şi jumătate, acum ne întâlnim la 8:00, ca până la 8 şi jumătate să terminăm, iar când vin ceilalţi funcţionari să aibă calea luminată în fiecare zi, evident pentru măsurile care se impun urgent, deoarece conduita nu se impune de pe o zi pe alta. Să nu se înţeleagă că se aşteaptă să dai la 800 de oameni în fiecare zi de lucru. Nu este adevărat. Ei ştiu ce au de lucru, dar sunt momente de reglaj pe care trebuie să le faci în actul de conducere. Şi până seara târziu, inclusiv duminica. Mă bucur şi vreau să le mulţumesc şi pe această cale, dar vreau să audă şi cei de acasă unde au fost salariaţii Ministerului Agriculturii. Duminică au fost la lucru şi vor mai fi o parte dintre ei.

AGERPRES: Să înţeleg că le-au crescut salariile dacă i-aţi chemat şi duminica la muncă? Deci sunt mulţumiţi?
Petre Daea: Păi sunt mulţumiţi, pentru că, pe de o parte, îşi văd roadele muncii şi ei sunt mulţumiţi în momentul în care văd că sunt utili. Aşa suntem noi agronomii. Noi nu tot timpul aşteptăm remunerare formidabilă, pentru că aşa a fost viaţa noastră. Dacă vedem că prin muncă, prin mâinile noastre, prin mintea noastră, prin preocuparea noastră, prin acţiunea zilnică facem ceva bun, ne mulţumim. Le-am spus, şi rămân la părerea mea, să fim liniştiţi şi să muncim, linişte şi muncă trebuie în Ministerul Agriculturii şi în tot aparatul până jos, în aşa fel încât să putem să îi dăm ţării ce trebuie şi să avem fiecare ce ne este necesar. Şi har domnului avem şi locuri de muncă, avem şi salarii, să dea Dumnezeu să avem sănătate şi să ne bucurăm de roadele muncii noastre.

AGERPRES: Deci, nu sunt probleme cu acest transfer al contribuţiilor la MADR?
Petre Daea: La noi, aici se munceşte şi când munceşti îţi dai seama că între muncă şi plată trebuie să fie semnul egal. Că sunt oameni afară, fermieri care se uită în sus de dimineaţa până seara cu banii în pământ aruncaţi şi aşteaptă rezultatul muncii lor, după un an de zile, amanetându-şi averea, punându-şi gaj casa pentru a realiza mâncare pentru Ţara Românească şi sperând evident într-un câştig pe care preconizează că îl vor avea şi vine un fenomen natural sau altceva, dăunători, o boală, şi îi dispare producţia, îi retează venitul, îi îndatorează la bănci, dar merg înainte. Mergem înainte să muncim, să creăm pentru ţară şi în momentul în care facem mai mult şi mai bine vom avea şi mai mult şi mai bine. Din vorbă nu câştigam. Nu am văzut un câştig extraordinar din vorbă. Munca şi rezultatele muncii ne aduc într-o situaţie în care să fim mulţumiţi şi să avem salarii mari.

AGERPRES: Aţi făcut pace şi cu salariaţii APIA care au ieşit în stradă pentru salarii?
Petre Daea: Eu nu am război cu nimeni. Eu nu mă duc la război, eu mă duc la muncă şi dacă ei au fost la muncă înseamnă că nu au fost la război, aşa mi-au spus şi ei şi am constatat şi că s-au dat subvenţiile la timp. Deci au fost la muncă.

AGERPRES: România are pentru prima dată o femeie premier. Cum este cu o femeie în fruntea Guvernului?
Petre Daea: Este inedit. Doamna Dăncilă este construită numai din bun simţ.

AGERPRES: Nu cred că este suficient…
Petre Daea: O, cât de suficient este. Cât de necesar este să avem bun simţ în noi. Construită numai din bun simţ, este un personaj echilibrat, este o doamnă pe care o ştiu de mult. Eu i-am respectat pe toţi şefii mei de-a lungul vremii. Mi-am respectat toţi premierii cu care am lucrat şi îi voi respecta cât voi trăi, şi trebuie să vorbesc aşa cum i-am găsit, cum i-am cunoscut şi cum se manifestă. Dar vorbind despre doamna premier Dăncilă, este construită numai din bun simţ. Este un om de o calitate umană excepţională şi cu mare suflet de român, suficient de echilibrat, atent. O ştiu de mai mult timp pentru că am lucrat cu domnia sa când eram în Parlamentul României ca preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Senat, dânsa ne-a ajutat foarte mult în demersul nostru de a modifica prevederile regulamentare necesare pentru binele fermierilor români în Parlamentul European. A fost o serie întreagă de întâlniri, în ţară, între membrii Comisiei pde Agricultură din Parlamentul European şi membrii Comisiei de Agricultură din Parlamentului României pentru punerea de acord pe anumite zone unde nevoia o cerea şi unde cerinţa o impune.

AGERPRES: Dacă PSD şi-ar dori un alt premier peste şase luni şi vi s-ar propune aţi accepta o astfel de funcţie?
Petre Daea: Lasaţi-mă să accept ce simt ca om şi ceea ce am făcut toată viaţa. Simt că sunt un foarte bun om de producţie. Un bun agronom, un om cu suflet pentru acest pământ. Şi aici dacă vreţi, aici v-aş vorbi până poimâine dimineaţa şi aş ieşi şi la tabla aceea pe care o folosesc de fiecare dată, cu rugămintea să înţelegeţi că am şi măsura vorbei şi măsura faptei, dar am dimensiunea opţiunii. Optez pentru ceea ce ştiu şi vă mulţumesc pentru că dumneavoastră îmi aruncaţi undiţele acestea în ideea că găsiţi o ştiucă, fără a avea momeală, că ea se arunca. Eu nu intru în câmpul acesta de urmărire, eu intru în câmpul acesta de execuţie pe care vreau să îl fac cu respect faţă de colegii mei, faţă de şefii mei şi niciodată cu alte gânduri, ci cu gândul de a munci corect, disciplinat, atent şi cu sufletul deschis, uitindu-mă în ochii fiecăruia, indiferent cu cine vorbesc.

AGERPRES: Aţi avut un an foarte intens, aţi fost foarte mediatizat anul trecut. Vă gândiţi să scrieţi o carte din experienţa trăită?
Petre Daea: Nu ştiu ceea ce aş putea să fac. Când aveam îndemânarea creionului, pentru că acum o am doar pe cea a stiloului, a pixului, dar atunci când mă aşezam pe colţul unei mese sau pe o butură puteam să îmi pun gândurile pe hârtie şi scriam ce puteam, ce mintea îmi producea, la un moment dat şi mă gândeam uneori dacă eu am fost acela care a scris, pentru că nu îmi recunoşteam poziţia. Nu pentru că ea e o poziţie deviantă. Sub nicio formă, ci este doar o interpretare a momentului pe care eu am simţit-o în explozia mea interioară aşa şi apoi, gustând de-a lungul vremii, mi-am dat seama că prin sită s-au mai făcut găuri şi nu aş putea reţine atât de mult cât am reţinut la momentul respectiv. A scrie înseamnă aţi pune sufletul pe hârtie. O fac cu mare drag, dar acum pun sufletul pe pământul României.