Realizatorul emisiunii Exces de putere, Oana Stancu a publicat un editorial – rechizitoriu la adresa celor care au nenorocit oameni simpli, ce traiesc azi drama evacuarii abuzive din propria casa.
39 DE KG
39 de kilograme e o greutate care ar trebui să apese acum. Pe președintele, premierul și miniștri ocupați (pe drept) cu situația imigranților, pe primarul de la Sectorul 4, pe cine o mai fi responsabil prin Primăria Capitalei, pe doamna Kovesi care ar putea să facă dreptate și pe noi toți cei care stăm în căldura caselor noastre când trei familii necăjite stau în stradă, date afară din casele lor retrocedate abuziv de Băsescu Traian într-un lot de peste 120 de locuințe într-o singură zi. 39 de kilograme cântărește doamna Aksan la cei 47 de ani ai săi. Îmbătrânită prematur, plină de boli, duce de ani buni lupta cu răul făcut de Băsescu Traian. Tatăl îi e paralizat. Bărbatul a făcut și el accident vascular cerebral. Acum trebuie să îndure să-i vadă pe toți ai ei în stradă, în frig, în ploaie. Băiatul adolescent duce greul îndepărtării apei cu crătiți, încropirii adăpostului peste noapte, salvării mobilei care i-a urmat în stradă din casa lor proaspăt renovată în care s-au dus acumulările de o viață ale părinților și bunicilor săi. Sora lui are o fetiță de opt ani care ieri a început școala. Nimeni, nicio instituție, nu-și asumă răspunderea pentru acest copil: unde doarme, unde se spală, unde mănâncă, unde își face lecțiile, dacă se îmbolnăvește. Trei familii care n-au furat, n-au cerșit, n-au intrat în casa nimănui, n-au greșit cu nimic. Bunicul a primit repartiție de la stat în 1965: două camere. Fiica sa, doamna Aksan, după nașterea celor doi copii, capătă de la Primărie, în același imobil, mansarda cu trei camere. Oameni curați și muncitori au investit tot ce au avut în casa lor fără să ia în calcul că, după cinzeci de ani de stat în ea, va veni un Băsescu Traian care să curme totul cu o semnătură. Băsescu Traian a făcut răul. Nu-i nimeni însă care, de două luni de când cele trei familii au fost evacuate, să îndrepte acest rău. Nimeni. Cazul a fost mediatizat de Mihai Gâdea și de Antena 3 în repetate rânduri. Vineri, după transmisia din adăpostul improvizat al celor trei familii, cu mult tupeu sună o duduie de la Primăria Sectorului 4 să acuze de minciună familiile necăjite susținând că le-a fost pusă la dispoziție o garsonieră. Pentru opt persoane. Dintre care o fetiță de opt ani, un băiat adolescent, un bătrân paralizat. Oare ce le vom oferi imigranților pe care îi vom primi? Canalele de la Gara de Nord? Sigur că nu! Statul român e incapabil să se ocupe de cetățenii săi aflați în situații dramatice precum cei opt din familia doamnei Aksan. Când însă Europa ne obligă să luăm 2000 de imigranți, cât am acceptat până la urmă să luăm, sunt convinsă că nu îi vom lăsa cu lunile în stradă ca să facem înconjurul planetei și televiziunilor străine. Premierul, președintele, miniștrii, primarii vor avea grijă de asta. Numai noi pe aici nu suntem în grija lor. Pentru că nu-i obligă nimeni? Pentru că noi toți nu-i obligăm. Dacă pentru cei opt din familia Aksan ar fi azi în stradă alte câteva sute (măcar câteva sute din cele peste două milioane de bucureșteni), să-i vedeți pe toți cei care vor să devină primar al Capitalei și cu toate partidele lor în spate cum rezolvă problema.
http://jurnalul.ro/editorial/39-kg-696377.html
