De la aderarea noastra la #NATO in 2004, am insistat pentru un dialog functional cu #Rusia.
#Romania nu a mentionat niciodata intr-un context agresiv sau belicos Federatia Rusa.
Din pacate, #Moscova a lansat zeci de mesaje oficiale (declaratii, interviuri) prin care ataca #Romania si o mentioneaza ca tinta.
Aceasta atitudine extrem de periculoasa, pe fondul comportamentului militar agresiv rusesc in bazinul Marii Negre din 2008 pana azi a generat o serie de masuri aliate obligatorii de aparare.
Iata ultima din seria de afirmatii neadevarate ale Rusiei despre Romania.
Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters.
Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban.
Preşedintele rus a spus că SUA au ieşit din Tratatul antirachete balistice (Tratatul ABM), deşi Rusia a încercat să le convingă să nu facă aceasta.
“Am încercat mult timp să le convingem să nu o facă. Acesta este unul dintre tratatele fundamentale pentru asigurarea securităţii în lume. Cu toate acestea, Statele Unite au făcut ceea ce au făcut – s-au retras, iar acum lansatoare antirachetă sunt în România şi sunt pe cale să fie instalate şi în Polonia, dacă nu au fost deja amplasate”, a afirmat Putin, citat de TASS.
Referitor la scutul american antirachetă, preşedintele rus a spus că, în cele două ţări, există lansatoare MK-41, pe care pot fi instalate sisteme ofensive Tomahawk, capabile să acopere teritoriul Rusiei pe mii de kilometri. “Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?”, a întrebat retoric Vladimir Putin în aceeaşi conferinţă de presă.
Rusia a susţinut că sistemul terestru Mk-41 poate lansa rachete Tomahawk, iar în 2019 Ministerul Apărării rus chiar a propus SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România, care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). Tratatul şi-a încetat existenţa în august 2019, scrie Agerpres.
Conducerea NATO a subliniat de foarte multe ori faptul ca elementele Scutului Antiracheta de la Deveselu au un caracter 100% defensiv, ca nu este proiectat pentru misiuni de atac si ca nu este indreptat impotriva Rusiei.
La inaugurarea de la Deveselu in 2016, Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg spunea :
Missile defence is for defence. It is defensive.
It does not undermine or weaken Russia’s strategic nuclear deterrent.
This site in Romania – as well as the one in Poland – is not directed against Russia.
The interceptors are too few, and located too far south or too close to Russia, to be able to intercept Russian intercontinental ballistic missiles.
They are designed instead to tackle the potential threat posed by short and medium- range attacks from outside the Euro-Atlantic area.
We have made this clear to the Russian authorities.
Many times, and at the highest level.
From the start, NATO offered transparency, dialogue and cooperation to Russia on missile defence.
Si autoritatile romane au mentionat de zeci de ori ca scutul unul pentru aparare, ca Rusia nu are motive de ingrijorare. Iata ce scrie in documentele oficiale postate de Ministerul Afacerilor Externe :
Sistemul NATO BMD nu este orientat împotriva Rusiei şi nici nu are capacitatea de a submina arsenalul strategic rusesc de descurajare.
Federatia Rusa a fost asigurata atat verbal cat si in scris de zeci de ori in legatura cu definirea strict defensiva a Scutului NATO Antiracheta.
De tot atatea ori, Moscova a lansat declaratii belicoase, mincinoase, veritabile agresiuni verbale prin vocile sale oficiale.
Apararea eficienta a Romaniei pe Flancul Estic al NATO devine obsesia de ani de zile a rusilor, foarte suparati ca nu mai suntem vulnerabili, usor de amenintat si invadat, eventual, cum s-a intamplat de multe ori in istorie.
De la reizbucnirea crizei in bazinul Marii Negre prin concentrarea masiva de trupe rusesti in jurul Ucrainei pentru a 2 a invazie militara in 8 ani, Moscova lansat o campanie furibunda prin care se mistifica realitatea, se creaza dimensiuni paralele, se contesta realitatile vizibile cu ochiul liber de intreaga lume. Un discurs ce spune, pe scurt, “nu e adevarat ce vedeti voi, e adevarat ce va spunem noi”. La acest capitol, ei au o lunga practica sovietica, de aproape un secol.
Confruntata cu un val de sanctiuni internationale, autoizolata in ultimii ani pe fondul invadarii unor state independente, anexarii abuzive de teritorii, declansarii de agresiuni militare si razboaie, Federatia Rusa cauta pretexte sa redevina un actor, forteaza un dialog pe teme inventate, transforma amenintarea regionala in amenintare continentala si mondiala.
