Una din cauzele pentru care guvernele se confrunta cu o crestere exponentiala a neincrederii o reprezinta si practicile de tip politie politica. Pe linga inabilitatea de a oferi solutii decente de iesire din criza economica. Surprinzator sau nu, administratia Obama, cea care a criticat extrem de puternic practicile republicanilor impotriva suspectilor de terorism, depaseste cu mult anvergura administratiei Bush. Marii democrati intercepteaza jurnalisti, oameni simpli, persoane fara nici o legatura cu securitatea nationala. Grav este ca aceste practici infecte, de incalcare flagranta a drepturilor omului, se extind ca o molima si la aliatii SUA.
Folosind pretextul securitatii nationale, in Romania s-a declansat o epidemie in ultimii 8 ani. Cu mii de mandate de interceptare anual si cu relansarea in forta a obsesiei ceausiste privind supravegherea totala, nejustificata si abuziva. Guvernul american este cel care a incurajat reluarea acestei practici de trista amintire in tara noastra. A sprijinit-o chiar financiar, logistic si tehnic.
Tot administratia Obama este cea care ni l-a trimis pe cap pe nefericitul Philip Gordon, emisarul Departamentului de Stat care a invocat o halucinanta si mincinoasa frauda de 1,5-2 milioane de voturi la referendum. Evident ca o asemenea porcarie nu exista, dar prin minciuna, manipulare si presiune externa, Traian Basescu a fost reinstalat in functia de presedinte, desi fusese legal demis. Din punctul acesta de vedere, administratia Obama si-a batut joc de tara noastra si ramine, in ambele sale mandate, un exemplu prost. Asta nu justifica insa niste sentimente antiamericane. Ar fi la fel de nedrept ca cineva sa deteste Romania din cauza lui Basescu. Administratiile vin si trec, o tara insa ramine pentru totdeauna, cu bunele si relele ei.
Iata o stire de ultima ora din Statele Unite :
O adevărată “omerta” (legea tăcerii) s-a instalat în rândul surselor jurnalistice în Statele Unite, după obţinerea unor registre telefonice aparţinând agenţiei de presă AP de către administraţia Obama, care le-a potolit dorinţa de a vorbi, a anunţat miercuri CEO al agenţiei, relatează AFP. “Anumite surse vechi de-ale noastre au devenit mai nervoase şi neliniştite la ideea de a ne vorbi”, a declarat Gary Pruitt, CEO AP, la National Press Club, la Washington.
“Anumiţi angajaţi ai Guvernului, cu care ne aflam în mod regulat în contact, nu mai vor să stea de vorbă cu noi la telefon. Alţii sunt reticenţi să ne întâlnească personal”, a precizat el, dând asigurări că jurnalişti de la alte instituţii mass-media, care i-au împărtăşit experienţa lor, sunt afectaţi de aceeaşi “lege a tăcerii”.
Luna trecută, acest caz a produs un scandal, presa denunţându-l ca fără precedent. Departamentul Justiţiei a procurat în 2012 – fără să informeze AP – registre ale convorbirilor telefonice a aproximativ 100 dintre jurnaliştii agenţiei, acoperind o perioadă de două luni, suscitând o emoţie în rândul apărătorilor libertăţii presei.
Departamentul urmărea, potrivit AP, să ancheteze o scurgere de informaţii aflate la originea unui articol despre o “operaţiune CIA în Yemen care a împiedicat, în primăvara lui 2012, un complot Al-Qaida”. “Nimeni nu îşi aminteşte despre o acţiune atât de excesivă cu scopul de a obţine elemente de informaţii”, scriau aproximativ 50 de publicaţii americane într-un mesaj comun. Executivul american s-a arătat agresiv în căutarea originii acestor scurgeri de informaţii în interiorul său.
