Pensiile militare nu sunt pensii speciale !

de ce nu se specifica si faptul ca din 2016 pensiile militare se calculeaza la net ?

“Nu exista militar de cariera care sa aiba 40.000 sau 30.000 lei pensie.”
“Cei care au pensii de 30.000 sau 40.000 de lei …”

Deci au sau nu au pensii de zeci de mii?
Per total, cu scorul de 2-1, din articol s-ar deduce ca da, fie si daca numai aproape 5% (“peste 95% din pensionarii militari au in medie 3000 lei”) din ei…

adica 5% din citi, ca 5% din 100 000 insemana 5000 … or fi 5000 de hiperrentieri de stat, or fi mai multi, mai putini… da’ cel mai probabil ca-s numai generali, colonei, toti viteji si competenti, care toti au avut o viata plina de privatiuni, desigur.
Instant imi vine in minte generalul (cu patru stele!) Oprea (hai sa nu mai zic de sportivi, ca aia, de regula, macar au facut ceva in viata…), un om integru care a avut o viata plina de privatiuni si care a luptat din greu, riscindu-si viata, pe toate fronturile.

Banuiesc ca la fel e si la MAI (95% amariti, 5% superzei), ce de sfintii din toate felurile de securitate, de apostolii justitiei gen Augustin Lazar, mai bine nici sa mai amintim ca iar ajungem la 1 milion de autoprivilegiati de stat.

DECIZIA NR. 20/2000 A CCR
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ CONSTATĂ:
Pensia de serviciu pentru magistrați, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente.
Constatând că aceste elemente care diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ REȚINE CĂ INSTITUIREA PENSIEI DE SERVICIU PENTRU CADRELE MILITARE ȘI PENTRU MAGISTRAȚI NU REPREZINTĂ UN PRIVILEGIU, CI ESTE JUSTIFICATĂ ÎN MOD OBIECTIV, EA CONSTITUIND O COMPENSAȚIE PARȚIALĂ A INCONVENIENTELOR CE REZULTĂ DIN RIGOAREA STATUTELOR SPECIALE CĂRORA TREBUIE SĂ LI SE SUPUNĂ MILITARII ȘI MAGISTRAȚII.
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității. Sub acest aspect art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare; iar alin. (2) al aceluiași articol instituie pentru categoriile menționate de militari interdicția de a îndeplini alte funcții decât cele în care sunt încadrați, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și interdicția de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția numirii în consiliile de administrație ale regiilor autonome și societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.
Un alt element comun care justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept.
Curtea Constituțională constată, pe de altă parte, că REGLEMENTAREA ÎN VIGOARE A PENSIEI DE SERVICIU PENTRU MILITARI, CA ȘI CEA A PENSIEI DE SERVICIU PENTRU MAGISTRAȚI, CU DIFERENȚELE PE CARE ACEASTĂ PENSIE LE PREZINTĂ FAȚĂ DE PENSIA COMUNĂ DE ASIGURĂRI SOCIALE, NU CONSTITUIE O ÎNCĂLCARE A PRINCIPIULUI EGALITĂȚII CETĂȚENILOR ÎN FAȚA LEGII, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Această constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, IMPUNE CELOR DOUĂ CATEGORII PROFESIONALE OBLIGAȚII ȘI INTERDICȚII SEVERE, PRECUM ȘI RISCURI SPORITE, CEEA CE JUSTIFICĂ ÎN MOD OBIECTIV ȘI REZONABIL O DIFERENȚIERE A REGIMULUI JURIDIC DE PENSIONARE FAȚĂ DE REGIMUL STABILIT PENTRU ALȚI ASIGURAȚI CARE NU SUNT SUPUȘI ACELORAȘI EXIGENȚE, RESTRICȚII ȘI RISCURI.
În această ordine de idei Curtea Constituțională, dând curs dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituție, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele internaționale, constată că “O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”.
De asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la aplicarea principiului egalității în fața legii și al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudența în materie, și ea constantă, a Curții Europene a Drepturilor Omului, că PRINCIPIUL EGALITĂȚII NU ESTE SINONIM CU UNIFORMITATEA ȘI CĂ PENTRU SITUAȚII DIFERITE POATE EXISTA UN TRATAMENT JURIDIC DIFERIT, RECUNOSCÂNDU-SE DREPTUL LA DIFERENȚĂ. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994; Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997.
De asemenea, Curtea Supremă de Justiție, argumentând necesitatea instituirii pensiei de serviciu pentru magistrați, invocă și faptul că “ÎN STATELE EUROPENE CU UN ANUMIT GRAD DE DEZVOLTARE, INCLUSIV ROMÂNIA, DREPTUL LA PENSIE DE SERVICIU ÎL AU TOATE FORȚELE DE APĂRARE A ORDINII PUBLICE – ARMATA, POLIȚIA ȘI SERVICIILE SPECIALE”, care, prin activitatea lor, “își asumă un risc întru apărarea ordinii de drept, asigurând liniștea în societate”.

CLASIFICAREA PENSIILOR
Pensiile se impart in:
a) pensii din sistemul public de pensii;
b) pensii de serviciu:
b1) pensii speciale;
b2) pensiile judecatorilor si procurorilor militari;
b3) pensiile militare de stat.
CLASIFICAREA PENSIILOR DE SERVICIU
b) Pensii de serviciu reprezinta genul proxim pentru pensii speciale, pensiile judecatorilor si procurorilor militari si pensiile militare de stat. Pensiile de serviciu sunt pensii care:
– se acorda prin lege;
– se acorda dupa exercitarea unui anumit numar de ani in profesia respectiva.
b1) Pensii speciale:
1) genul proxim – sunt pensii de serviciu;
2) diferenta specifica, ceea ce le deosebeste de celelalte pensii de serviciu:
– sunt reglementate atat de Legea privind sistemul public de pensii (Nr. 263, respectiv Nr. 19/2000, care a fost abrogata) cat si de Legi speciale pentru fiecare domeniu in care se acorda (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor; Ordonanta de urgenta a Guvernului Nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular, Legea nr. 567 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, Legea nr. 7/2006 peivind statutul functionarului public parlamentar, Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania, Legea nr. 94/1992 privind organizarea si fuctionarea Curtii de Conturi etc.).
– sunt finantate atat din bugetul bugetul asigurarilor sociale de stat cat si din bugetul de stat;
– sunt aparute dupa anul 1992, deci sunt legi recente fara un istoric deosebit. In această categorie intră cele 8615 pensii(conform documentelor oficiale de la Curtea de Conturi) pentru diplomați, magistrați, grefieri, personal aeronautic, auditori şi funcţionarii publici parlamentari (indemnizaţii suplimentare la pensii).
b2) Pensiile judecatorilor si procurorilor militari:
1) genul proxim – sunt pensii de serviciu; 
2) diferenta specifica, ceea ce le deosebeste de celelalte pensii de serviciu:
– sunt reglementate atat de Legea Nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cat si de Legea speciala pentru domeniul justitiei – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;
– sunt finantate din bugetul de stat (si probabil se achita prin Casa secoriala de pensii a M.Ap.N., ceea ce a facut ca multi sa le considere pensii militare de stat fara sa tina cont de definitia si caracteristicile lor;
– sunt aparute dupa anul 2004 – o data cu aparitia pensiilor speciale ale judecatorilor si procurorilor civili, deci sunt legi recente fara un istoric deosebit. 
b3) Pensiile militare de stat: 
1) genul proxim – sunt pensii de serviciu
2) diferenta specifica, ceea ce le deosebeste de celelalte pensii de serviciu:
– sunt reglementate de o singura lege – Legea Nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;
– sunt finantate doar din bugetul de stat prin ministerele care le acorda;
– sunt aparute inca din 1830 avand un istoric demn de luat in seama.
-Pensiile speciale sunt acele pensii de serviciu care se acorda in baza Legii privind sistemul public de pensii si a Legii speciale fiecarui domeniu in care se acorda aceste pensii, sunt finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat cat si din bugetul de stat si aparute incepand cu anul 1992.
-Pensiile judecatorilor si procurorilor militari sunt acele pensii de serviciu care se acorda in baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cat si a Legii speciale pentru domeniul justitiei – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, sunt finantate din bugetul de stat si sunt aparute incepand cu anul 2004.
-Pensiile militare de stat sunt acele pensii de serviciu care se acorda numai in baza Legea Nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt finantate din bugetul de stat si aparute incepand cu anul 1830, o data cu introducerea Regulamentelor Organice.
CONCLUZIE:
1. Pensiile militare de stat nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu;
2. Pensiile judecatorilor si procurorilor militari nu sunt pensii militare de stat ci pensii speciale, dupa modul cum sunt calculate.
A NU SE CONFUNDA PENSIILE JUDECATORILOR SI PROCURORILOR MILITARI CU PENSIILE MILITARE DE STAT.
Cand se fac calcule referitoare la pensia militara de stat medie consider ca trebuie sa nu se mai includa in cadrul pensiilor militare de stat pensiile judecatorilor si procurorilor militari.
De ce nu sunt luate si analizate fiecare dintre pensiile speciale si celelalte pensii care au cuantumuri astronomice si sa se determine modul cum au ajuns la acele valori si sa se stabileasca masuri ca pe viitor astfel de anomalii sa nu se mai repete?
Consider ca reprezentantii M.Ap.N. trebuie sa iasa in mass- media si sa lamureasca statutul pensiilor militare de stat si poate in acest fel sa inceteze cu atacurile la adresa militarilor si a pensionarilor militari.

Daca media de la MApN e 3.000 de lei, e foarte mare. Intra si magistratii militari (militari, care, intre timp, au devenit magistrati militari) in aceasta medie, deoarece ei nu au Casa de Pensii, astfel stricand media reala a militarilor obisnuiti (cu grade militare obtinute ca activi). Cei mai importanti generali MApN nu depaseau acum un an jumatate 7.000 de lei. In toate tarile NATO, militarii nu contribuie (mai putin in Romania) si sunt singurii cu pensii de stat. Nici magistratii nu intra in aceasta categorie, numai in Romania, datorita deciziei CCR si Constitutiei Romaniei, care trateaza preferential magistratii. O problema incurca discursul demagogic al politicienilor. Militarii au contribuit tot timpul, numai ca in anumite perioade, in functie de politica de stat, contributiile militarilor se duceau la MApN, ca apoi sa treaca la Buget, dar Listele/Statele cu numele si sumele oprite militarilor ramanand la MApN. Unii, probabil din comoditate, nu agreeaza inca o munca de preluare a Arhivelor, pentru operare informatica. Si acum, dupa ultima Recalculare, Deciziile de Pensie s-au facut aproximativ, intr-adevar, fiind o munca colosala de aducere la normal… Acum, s-a ajuns ca un subofiter care iese la pensie sa aiba pensia mai mare decat multe grade de ofiter care au iesit acum 15-20 de ani. Eu, de exemplu, ca ofiter cu o functie mai mica, refuzand functii mai mari in alte garnizoane din motive familiale, am iesit in 2000, avand acum pensie de 1.600 de lei, plus o completare din viata civila dupa disponibilizare, pentru 7 ani, de inca 300 de lei, total 1.900 de lei. Aici intra 16 ani de grupa 1, 8 ani de grupa 2, iar ceilalti ani din armata si din viata civila fiind in conditii normale de munca. Consider ca, fiind numai la trupa, 24 din 24 de ore, este foarte putin. De ce se considera 24 din 24 de ore ? Aplicatiile militare si misiunile de lupta sunt considerate in legislatie similar starii de razboi. Pot fi de la cateva zile pana la 3 luni, 6 luni sau mai mult (in teatrele de operatii). Apoi, in unitatile militare, serviciul de zi este de 24 de ore, iar, in zilele normale de munca, chiar daca se ajunge pe acasa, se poate veni imediat inapoi (la munca), pentru Interventii la Obiective, Alarme, Mobilizari, Antrenamente. Nu exista week-end, doar cu aprobare de parasire a Garnizoanei. Pe timpul nostru, doar pentru nunta unei rude, inmormantari s.a. Acum, e posibil sa fie mai multa “democratie”. Cei din MAI, de cand nu au grade militare, lucreaza 8 ore pe zi, iar orice alte ore suplimentare se inregistreaza la salariul lunar, iar pentru pensionare se pot alege 6 luni mai convenabile. Se considera ca militarii lucreaza 24 din 24 ore, dar fara a primi ceva la salariu si la pensie. La datorie… In plus, familiile nu isi pot gasi servici in unele garnizoane si atunci se face naveta, dupa posibilitati… Cred ca nu are rost sa continui, desi de-abia am inceput (nici nu m-am referit la lucrul in Economia Nationala).

DOMNULE RADU TUDOR VA MULTUMIM INTOTDEAUNA ATI FOST ALATURI DE MILITARI SI LE-ATI INTELES PRIVATIUNILE VIETII SUNTETI UN OM DE ONOARE…..TOT RESPECTUL

Domnule Radu Tudor, va rugam sa le explicați , iar si iar si iar, noilor trogloditi politici care cred ca l-au apucat pe Dumnezeu de picior după europarlamentare ca pensiile militare de stat nu sunt pensii speciale. Multa intoxicare a fost si este pe acest subiect. Poate invitați in emisiunea dvs. Reprezentanți ai mapn si mai care sa prezinte datele oficiale ref la nr total de pensionari si pensiile nete pe care le încasează. Oricum mulțumim ca încercați să lămuriți lumea si sa prezentati realitatea asa cum este ea.

Tot respectul pentru militarii romani si americani!Restul,uita-te,mirificate,cred ca inaf e inaf,prostia trebuie anihilata nu declarata,si asta o fac,fara fb,jigniri, insulte,acuze nefondate,isterii!Cred ca e momentul…STOP!Educatie,CIVILIZATIE si intelegere a ce s-a cerut poporului,de neaplicat EVER!Am caile mele de comunicare,exclud fb,si atat spun…ati infuriat leul!PRETIND SCUZE PENTRU DNA>DANCILA…restul cum spuneam,,,cine seamana rau sa culeaga furtana,ATENTIE LA ZONE!

La intrarea in NATO, OBLIGATIA Romaniei a fost, si este si in continuare, sa respecte intrutotul Normele structurale si functionale ale Aliantei, Statutele in vigoare. Daca se pune in discutie desfiintarea pensiilor de stat pentru militari, cei care o fac, ori au probleme cu capul, ori o fac constient in sensul sabotarii Aliantei !

CLASIFICAREA PENSIILOR
Pensiile, din punctual de vedere al plații și modului de calcul, se împart în:
1. Pensiile din sistemul public de pensii achitate de Casa Națională de Pensii Publice prin casele județene.
2. Pensiile militare de stat achitate de Casele Sectoriale de pensii ale M.Ap.N, M.A.I. și S.R.I.

1. Pensiile din sistemul public de pensii achitate de Casa Națională de Pensii Publice prin casele județene.
Sunt reglementate atat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii; Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.
În cadrul acestui sistem de pensii publice sunt prevăzute și alte categorii de pensii, denumite conform CNPP, PENSII SPECIALE. Acestea sunt reglementate de legi după cum urmează:
– Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor; la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării;
– Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea; pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare;
– Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României; pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție deținută în administrația centrală, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate în administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe înainte de data pensionării;
– Legea nr. 7/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi; la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare;
– Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civila din România; o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni de activitate anterioare lunii în care are loc pensionarea;
– Legea nr. 215/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar; beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum și indemnizația de conducere și salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcției deținute sau al funcției asimilate, după caz;

2. Pensiile militare de stat achitate de Casele Sectoriale de pensii ale M.Ap.N, M.A.I. și S.R.I.
LEGE nr. 223 din 24 iulie 2015(*actualizată*) privind pensiile militare de stat
ART. 29
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

„PE SOLDAT ȘI PE DUMNEZEU ÎI ADORI NUMAI ÎN CAZ DE PRIMEJDIE ȘI NU ÎNAINTE .
DUPĂ CE PERICOLUL A TRECUT ȘI TOTUL ESTE ÎN ORDINE, PE DUMNEZEU ÎL UITĂM ȘI PE SOLDAT ÎL HULIM”
Winston Churchill

Aloooo!Sunteti defecti????De unde asa pensii???Sunt maior si am o pensie de 1998 lei dupa o cariera de 26 ani.Habar nu aveti ce vorbiti unii.Iar calitatea de militar nu o au toti cati vorbec pe la colturi.

Cam tarziu, domnule Radu Tudor, dvs si postul Antena 3 ati ajuns sa faceti astfel afimatii corecte si sa nu manipulati cetatenii.Cand doamna LOV a afirmara public la alt post, ca militarii au pensii exagerate (nu nesimtite cum afirmau in 2009_2010 tripleta Basescu_BoC_Seitan) dvs si postul ati inghiti stirea si ati zis militari cu pensii speciale, stiind ca ce a prezentat dna LOV , cele 100 de pensii cele mai mari sunt ale magistratilor militari, care nu ies la pensie dupa L223\2015, ci dupa un Legea magistratilor la care se adauga cu solda de grad, solda de functie, vechimea si sporurile de la armata si sporurile specifice magistratilor.Asa ca mai usor cu manipularea.