Liderii Pentagonului au recunoscut marţi comiterea unor erori de evaluare care au condus la un eşec de strategie în Afganistan, unde talibanii au ieşit învingători după un război care a durat 20 de ani, informează AFP.
În faţa senatorilor americani, într-o audiere cu privire la încheierea haotică a prezenţei americane în Afganistan, şeful Statului Major, generalul Mark Milley, şi şeful Comandamentului Central American (Centcom), generalul Kenneth McKenzie, au recunoscut public pentru prima dată că l-au sfătuit pe preşedintele Joe Biden să păstreze 2.500 de soldaţi pentru a se evita colapsul regimului de la Kabul.
O opinie pe care preşedintele american a ales să nu o urmeze şi despre care, în luna august, a dat asigurări că nu a primit-o niciodată.”Nimeni nu mi-a spus asta, din câte ştiu eu”, a declarat preşedintele Joe Biden pe 19 august, la ABC.
“Faptul că armata afgană, pe care am pregătit-o împreună cu partenerii noştri, s-a prăbuşit – adesea fără a trage un glonţ – ne-a luat pe toţi prin surprindere”, a recunoscut şeful Pentagonului, Lloyd Austin.
“Nu ne-am dat seama de nivelul de corupţie şi incompetenţă al ofiţerilor lor de rang înalt, nu am măsurat daunele provocate de schimbările frecvente şi inexplicabile hotărâte de preşedintele Ashraf Ghani în cadrul comandamentului, nu am prevăzut efectul de bulgăre de zăpadă al acordurilor încheiate de talibani cu patru comandanţi locali după acordul de la Doha şi nici faptul că acordul de la Doha a demoralizat armata afgană”, a spus el.
Administraţia Trump a semnat cu talibanii la Doha, pe 29 februarie 2020, un acord istoric ce prevedea retragerea tuturor soldaţilor străini înainte de 1 mai 2021 în schimbul unor garanţii de securitate şi a începerii unor negocieri directe, fără precedent, între insurgenţi şi autorităţile de la Kabul.
“Este un eşec de strategie”, a declarat generalul Mark Milley.”Inamicul este la putere în Kabul. Nu există altă modalitate de a descrie lucrurile”.
El a avertizat, de asemenea, că riscul reorganizării Al-Qaida sau al grupării Stat Islamic în Afganistan este “o posibilitate foarte reală”.
În contextul în care Pentagonul susţine că poate continua de la distanţă atacuri cu drone împotriva Al-Qaida şi grupării Stat Islamic, generalul McKenzie a fost întrebat în legătură cu şansele evitării unui atac asupra intereselor americane lansat din Afganistan de grupări jihadiste.”Rămâne de văzut”, a răspuns el.
Generalul Mark Milley a menţionat că decizia de a retrage consilierii militari desfăşuraţi în unităţile afgane în urmă cu trei ani a contribuit la supra-estimarea capacităţilor armatei afgane.
“Nu am putut evalua pe deplin moralul şi voinţa comandamentului”, a explicat generalul Milley.”Poţi număra avioane, camioane, vehicule, maşini (…), dar nu puteţi măsura inima omului cu o maşină. (…) Trebuie să fii acolo”.
Întrebaţi de un senator dacă reputaţia Statelor Unite a fost afectată de retragerea din Afganistan, şeful Statului Major şi şeful Pentagonului au oferit răspunsuri divergente.
“Cred că credibilitatea noastră în faţa aliaţilor şi partenerilor noştri din întreaga lume, precum şi a adversarilor noştri, este re-examinată foarte atent”, a spus Mark Milley. “Da, deteriorată este un cuvânt care poate fi folosit”.
“Cred că rămâne puternică credibilitatea noastră”, a estimat, în schimb, Lloyd Austin.
Liderii Pentagonului au admis marţi faptul că au subestimat starea de demoralizare a armatei afgane, a cărei prăbuşire în ultimele zile ale retragerii forţelor străine din Kabul le-a permis talibanilor să câştige după 20 de ani de război în Afganistan, relatează AFP.
”Am construit un stat, dar nu am putut crea o naţiune”, a admis ministrul american al Apărării Lloyd Austin, care a explicat în faţa membrilor Senatului finalul haotic al războiului din Afganistan.
“Faptul că armata afgană, pe care am format-o împreună cu partenerii noştri, s-a prăbuşit – adesea fără a trage un glonţ – ne-a luat pe toţi prin surprindere”, a spus Austin.
”Nu ne-am dat seama de nivelul de corupţie şi incompetenţă al ofiţerilor lor de rang înalt, nu am evaluat daunele cauzate de schimbările frecvente şi inexplicabile decise de preşedintele Ashraf Ghani în cadrul comandamentului”, nu am prevăzut efectul acordurilor încheiate de talibani cu patru comandanţi locali după acordul de la Doha şi nici faptul că acordul de la Doha a demoralizat armata afgană, a menţionat şeful Pentagonului.
Administraţia lui Donald Trump a semnat la 29 februarie 2020 la Doha un acord istoric cu talibanii care prevedea retragerea tuturor soldaţilor străini înainte de 1 mai 2021, în schimbul unor garanţii de securitate şi a deschiderii unor negocieri directe fără precedent între insurgenţi şi autorităţile de la Kabul.
După câteva luni de reflecţie, preşedintele Joe Biden a decis să respecte acest acord, prelungind în acelaşi timp termenul de retragere până la 31 august, scrie Agerpres.
