Premier NATO, avertisment şoc : avem între 3 şi 5 ani să ne pregătim

Șefa guvernului din Estonia, Kaja Kallas, susține că Europa are la dispoziție între trei și cinci ani să se pregătească pentru scenariul în care Kremlinul va reveni ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, relatează The Times.

Kallas a adăugat că, pentru a preveni un atac, este necesară ”menținerea poziției” față de Ucraina.

Șefa guvernului din Estonia a mai sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să vizeze în mod deliberat membrii NATO.

Recent, ziarul german Bild a dezvăluit că Germania se pregătește, conform unui document secret clasificat, pentru atacul lui Putin asupra NATO, jurnaliștii spunând că un astfel de scenariu ar putea fi posibil într-un interval de timp cuprins între cinci și nouă ani.

Kallas a declarat însă că perioada ar putea fi considerabil mai scurtă. ”Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză pentru a-și aduna resursele și forța”, a spus șefa guvernului din Estonia, citata de ziare.com.

Potrivit unui raport al Serviciului estonian de informații externe (VLA), Rusia consideră Estonia și celelalte două state baltice ca fiind ”cea mai vulnerabilă parte a NATO” și ținta sa cea mai probabilă pentru atac. Raportul mai arată că, după încheierea războiului din Ucraina, prioritatea Kremlinului va fi reconstruirea rapidă a forțelor sale în districtul militar vestic rusesc, lângă granițele estice ale NATO, potrivit G4Media.

În acest context, Estonia cere insistent ca aliații occidentali să dubleze ajutorul militar acordat Ucrainei, sperând că o lovitură decisivă ar opri ambițiile teritoriale ale Rusiei pentru anii următori.

Kallas a mai pledat pentru o strategie pe termen lung a NATO față de Rusia, asemănătoare cu cea din perioada Războiului Rece. Printre altele, strategia ar implica majorarea cheltuielilor de apărare ale fiecărui stat membru la cel puțin 2,5% din PIB și acordarea de timp pentru ca slăbiciunile structurale ale economiei și forțelor armate rusești să își facă simțite efectele.

 

 

 

Leave a Reply