Presedintele Germaniei Joachim Gauck este in vizita in Romania. Un oaspete important inaintea Summit-ului NATO de la Varsovia, unde aliatii vor decide intarirea Flancului estic, unde apar multe provocari de securitate si chiar amenintari directe.

Pentru ca ministrul de externe socialist al Germaniei Walter Steinmeier a facut o afirmatie considerata nepotrivita ca sef al diplomatiei unei importante tari membre NATO, iata declaratiile celor 2 presedinti. Pare ca Joachim Gauck, un pastor greu incercat in dictatura comunista din Germania de Est, a reusit sa repare gafa lui Steinmeier prin afirmatiile sale de la Cotroceni. Redau in continuare parte din transcriptul conferinte de presa :

——————————————

Klaus Iohannis :

“Am discutat despre apropiatul Summit NATO de la Varşovia, care trebuie să transmită un mesaj puternic de solidaritate, unitate şi coeziune în actualul context internaţional. Am reiterat în acest context poziţia cunoscută a României privind întărirea echilibrată şi proporţională a flancului estic al NATO, inclusiv a dimensiunii sale sudice, având în vedere evoluţiile de securitate din Zona Mării Negre.”

Joachim Gauck :

“Noi toţi aşteptăm cu nerăbdare să vedem dacă deciziile din Ţara Galilor vor fi reconfirmate la Summit-ul de la Varşovia. Avem nevoie de o voce comună, avem nevoie de o poziţie comună atunci când vrem să contracarăm provocările existente. Oamenii care sunt mai aproape de zona de pericol vorbesc deseori cu o voce mai puternică despre aceste provocări, spre deosebire de cei care sunt mai departe.

Summitul se va desfăşura la Varşovia, aştept cu nerăbdare deciziile. Câteodată diplomaţia germană, atunci când este vorba de Europa de Est, este văzută cu ochi critici pentru că ea încearcă să deschidă şi să menţină deschise uşile pentru dialogul cu Rusia. Nu este vorba de defetism sau de escapatism, adică nu vrem să fugim de responsabilitatea noastră. Noi toţi ştim de unde provin provocările. Iată de ce sunt ferm convins că alături de partenerii noştri şi vecinii noştri din Europa de Est, Centrală şi Sud-Est vom găsi o decizie comună la final de Summit.

Vă mulţumim pentru faptul că aţi deschis subiectul Schengen, este un dosar pe care îl tratăm cu seriozitate, chiar dacă eu personal nu sunt membru al Guvernului şi nu vă pot oferi informaţii concrete, şi îmi doresc să o fac. Aţi pomenit subiectul Moldova. Şi aici nu îmi permit să enunţ pentru că prerogativele mele oficiale nu îmi permit.

Domnule Preşedinte, mă bucur că vizita noastră a început atât de bine, de abia aştept să văd ce va urma, aştept cu nerăbdare şi cu plăcere toate acele întâlniri interesante programate, doresc să vă transmit dumneavoastră că am venit ca prieten şi că voi pleca ca prieten. Prietenii se ascultă unii pe alţii, se ajută reciproc şi cred că aşa va trebui să fie şi în viitor.

Vă mulţumesc!”

 

Întrebări din partea reprezentanţilor mass-media:

Jurnalist: „O întrebare pentru dumneavoastră, domnule Președinte Iohannis. Amândoi ați menționat NATO și, cu câteva săptămâni înainte de Summitul de la Varșovia, a existat o afirmație a Ministrului de Externe Steinmeier, care a făcut vâlvă și a creat neliniște. A vorbit despre zona de Est a frontierei. Cum vedeți în România astfel de afirmații? Se consideră România părăsită într-o astfel de situație? Considerați că trebuie întărită poziția NATO aici, în această parte a Europei?”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „În primul rând, dați-mi voie să vă spun că nu ne simțim lăsați singuri, dimpotrivă, ne simțim foarte bine sprijiniți de aliații din NATO. Nu voi comenta spusele domnului Ministru Federal de Externe Steinmeier, domnia sa va clarifica această poziție și, cu siguranță, diplomații germani vor duce mesajul clarificator mai departe. Însă, este evident că la Summitul de la Varșovia, NATO va trebui să ia niște decizii care, pe de-o parte, sunt foarte clare, pe de altă parte, e nevoie de decizii care definesc NATO pentru viitor. Cu siguranță, este important, și am subliniat acest lucru de fiecare dată, că noi, din flancul estic, așteptăm de la aliații noștri să fim considerați aliați egali, să fie considerat întregul flanc estic important pentru NATO și să existe o abordare și o consolidare echilibrată a flancului estic. Evident că nu dorim acest lucru în detrimentul flancului sudic, dar dorim să se aplice două principii pe care le folosește NATO în ultima vreme tot mai des în explicații. Unul este principiul de bază al NATO, „28 pentru 28”, iar celălalt este principiul apărării „360 de grade”, adică se acordă importanță întregului spectru de amenințări posibile.

 

Jurnalist: „Aș vrea să vă întreb dacă poziția exprimată de Ministrul de Externe german va fi susținută și la Summitul NATO de la Varșovia și cum vede Germania inițiativa de a găzdui o brigadă multinațională și ideea unei prezențe navale consistente la Mare Neagră.”

Președintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck: „Referitor la ultima întrebare, legată de Regiunea Mării Negre, aș dori să fiu reținut. Așa cum spuneam mai înainte, nimeni nu trebuie să creadă că politica germană este una care neagă evidența. Nu vreau, desigur, să mă eschivez, însă Guvernul german își asumă responsabilitățile declarate și asta fără niciun fel de rezervă. Când politicieni de vârf fac declarații și se gândesc cam cum am putea crea un climat al discuțiilor mai favorabil, mă refer la relația cu Moscova, nu înseamnă că, concomitent, ne-am îndepărta de ceea ce înseamnă tratatele pe care le-am semnat, lucru de la sine înțeles de noi, germanii. În ultimele săptămâni, în ultimele luni, am demonstrat că securitatea partenerilor din Estul Europei este foarte importantă pentru noi. Germania va juca în viitorul apropiat un rol foarte important militar în Lituania și, sigur, în cadrul propriei funcțiuni este parte a strategiei pentru partenerii noștri estici. Vă rog să vedeți lucru acesta în contextul celor exprimate de colegii mei politicieni. Nimeni, nici în sud, nici în est, nu ar trebui să aibă îndoieli legate de capacitatea și funcționabilitatea alianței NATO. S-ar putea ca, din când în când, să existe enunțuri diferite dintr-o parte sau alta, dar cu toții de ce avem NATO, de ce suntem și trebuie să fim prompți atunci când este nevoie să ne apărăm. Trebuie să aveți încredere, noi, germanii nu vom pune sub semnul întrebării acest lucru.”

 

Jurnalist: „Domnule Președinte Iohannis, domnule Președinte Gauck, vorbeați de situația corupției. Chiar dacă există succese, realizări în acest domeniu, se pare că uitându-ne la ultimele rezultate ale alegerilor, lucrul acesta nu a ajuns până la urechile cetățenilor. O întrebare personală: domnule Gauck, spuneați ieri într-un interviu, care este părerea dumneavoastră legată de o prelungire a mandatului dumneavoastră, ați fost mai întâi în Polonia, acum întreprindeți o altă călătorie, credeți că sunteți mai dispus acum să parcurgeți astfel de călătorii față de cum erați înainte?”

Președintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck: „Referitor la ultima întrebare, la o distanță de jumătate de an de la preluarea mandatului găsisem deja formula în care îmi doresc să duc la bun sfârșit acest mandat, fără să mă interferez cu competențele altor organe de stat și cu, totuși, cu acel grad de recunoaștere al activității mele. Am aceeași poziție și este aceeași poziție cu care am fost atât la Varșovia, dar și în China sau în alte locuri, este aceeași poziție cu care vin și aici, la dumneavoastră, în România. Prima parte a întrebării care se referea la constatarea precum, lucru care i-a mirat pe mulți oameni în Europa, că rezultatul alegerilor comunale s-a finalizat în așa mod încât cei care au câștigat sau mulți dintre ei aveau totuși probleme cu corupția. Sigur, nu reușim câteodată să înțelegem acest aspect. Am avut un schimb de informații în cadrul căruia am realizat și am constatat împreună că mentalitățile au nevoie câteodată de mai mult timp, atunci când ele se schimbă. Speram în anul 1990 ca să înceapă o nouă epocă, să înceapă o nouă societate de democrați desăvârșiți și cred că a fost, totuși, o părere destul de optimistă. Dată fiind lentoarea cu care mentalitățile se schimbă, câteodată, legăturile mentale ale oamenilor atunci când este vorba de vreo dezbatere intelectuală, sunt greu de înțeles. De aceea, oamenii îi aleg pe cei de la care ei se așteaptă ca, după alegeri, să le meargă mai bine decât le mergea înainte. Oamenii nu întreabă care sunt standardele de anticorupție valabile pentru țări dezvoltate din punct de vedere democratic, în baza unui discurs politic corect, oamenii nu își pun astfel de întrebări. Ei se întreabă pur și simplu: „ce este bun pentru mine? ce se schimbă pentru mine mâine?”. Și așa își iau oamenii deciziile, ne place ori nu ne place. Lucrul acesta s-a văzut și la alegerile locale din România, situația este relativ volatilă, lucrurile se pot schimba însă schimba la următoarele alegeri, la cele parlamentare. Ori așa este atunci când trăim într-o societate liberă”.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Lupta anticorupție este o luptă extrem de dificilă și complicată pentru România. Este o luptă care nu se desfășoară doar în planul justiției, ci sper să se desfășoare și în planul mentalităților, doar că justiția poate să lucreze relativ mai repede decât se pot schimba mentalitățile. Este foarte complicat pentru societatea românească de a urmări de ce anumite faze ale luptei anticorupție se petrec într-un fel, dar toate aceste chestiuni nu sunt motive de șovăire, vom continua neabătuți lupta anticorupție, fiindcă această luptă este vitală pentru România. Doar o clasă politică care s-a reformat poate să fie garantul pentru o dezvoltare democratică sănătoasă și pentru o economie sănătoasă în România. În acest sens, cred că nu trebuie supraevaluat faptul că, în unele situații, și trebuie să recunoaștem, foarte punctuale, anumiți politicieni care au anumite probleme cu legea, au fost aleși la alegerile locale. Eu sunt convins că există un sprijin larg al alegătorului român pentru lupta anticorupție și, în acest sens, cu siguranță, vom vedea rezultatele și în plan electoral.”

 

Jurnalist: „Ați susținut de-a lungul timpului în mod constant necesitatea menținerii sancțiunilor economice împotriva Rusiei câtă vreme Rusia nu va îndeplini în totalitate obligațiile sale în baza Acordurilor de la Minsk și nu-și va revizui comportamentul agresiv. Noi considerăm acest lucru în Estul Europei pentru că plecăm de la premisa ce ne-a învățat istoria, că Rusia profită de orice slăbiciune, de orice neclaritate. Care este poziția Germaniei?”

Președintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck: „Poziția Germaniei, așa cum am înțeles din partea Cancelarului și din partea Ministrului de Externe, este că noi ne dorim în continuare cu fermitate ca Acordurile de la Minsk să fie respectate. Iată de ce nu există niciun motiv de îngrijorare majoră. Dacă citim textele Ministrului german al Afacerilor Externe, veți înțelege că nu este vorba de a ne distanța de cele stipulate prin acordurile încheiate anterior. Partea germană este, la rândul ei, cea care, alături de partenerii săi, s-a luptat pentru existența și încheierea acestor Tratate de la Minsk. Când la prima încercare nu am reușit, am reluat eforturile și, iată, deci, am reușit să finalizăm acest Acord. Este vorba de un conflict care pare greu de a fi rezolvat. Trebuie să parcurgem pași mici, dar vizibili, trebuie să ne gândim care sunt acești pași și nu este însă vorba de pași care neagă într-o oarecare măsură cele stipulate la Minsk. Am căzut oarecum în această situație ingrată de a explica poziția Guvernului german, însă nu am făcut nimic altceva decât să prezint ceea ce și eu la rândul meu am citit în presă. Deci, nu pot decât să explic acest lucru așa cum îl văd eu, fără să divulg vreun secret de stat. Gândiți-vă la ce spuneam mai înainte. Germania nu fuge. Germania se află pe o cale în care își propune să participe la creionarea unei situații. Lucru acesta este important de știut. Nu trebuie să ne dorim neapărat să păstrăm niște lucruri care au fost într-un fel sau altul stipulate”.