După ce au răvăşit Europa cu cel mai sângeros război după al 2 lea Război Mondial, ruşii încearcă o maskirovka : de vină e Occidentul că-şi întăreşte apărarea. Nu Moscova, care cu sprijinul Beijingului a generat 1 milion de morţi şi răniţi, plus pagube de peste 600 de miliarde de euro în Ucraina. În paralel cu o agresiune hibridă fără precedent asupra spaţiului NATO.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia nu dorește un război cu statele europene care sprijină Ucraina, dar dacă aceste țări doresc război cu Rusia, atunci aceasta este pregătită de luptă chiar acum, relatează agențiile AFP și Reuters.
Vorbind în fața presei la un eveniment desfășurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, președintele rus le-a reproșat susținătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane și pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei știu că sunt ‘absolut inacceptabile’ pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace..
Europenii ‘formulează cereri care pentru Rusia sunt absolut inacceptabile. Ei știu asta și așa pot să acuze Rusia că respinge procesul de pace’, întrucât unicul lor obiectiv este ‘să blocheze complet procesul de pace’, estimează Putin.
Aliații europeni ai Ucrainei ‘sunt vexați că au fost excluși de la negocieri, dar ei înșiși s-au exclus din negocierile de pace și, în același timp, pun obstacole președintelui Trump. Ei nu au o agendă a păcii, ei sunt de partea războiului’, a remarcat Putin. ‘Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum. Aici nu trebuie să existe nicio îndoială’, a adăugat liderul de la Kremlin.
‘Nu avem intenția de a ataca Europa. Am spus-o de o sută de ori’, a insistat președintele rus, conform căruia europenii trăiesc cu ‘iluzia’ că ar putea aplica Rusiei o ‘înfrângere strategică’ și i-a îndemnat ‘să revină la realitate, ținând cont de situația de pe teren’.
Pe de altă parte, el a acuzat Ucraina de piraterie în urma atacurilor cu drone asupra unor nave comerciale rusești în Marea Neagră și a amenințat că Rusia își va ‘extinde paleta loviturilor împotriva navelor care intră în porturile ucrainene’, adică va recurge la represalii atât împotriva navelor ucrainene, cât și a navelor din țările occidentale care ajută Kievul în efectuarea acestor atacuri.
‘Dacă acestea continuă, vom lua în considerare – nu spun că o vom face, dar vom lua în considerare – măsuri de represalii împotriva navelor acelor țări care ajută Ucraina să comită aceste acte de piraterie’, a avertizat Putin.
El a amenințat de asemenea Ucraina cu tăierea completă a accesului acesteia la Marea Neagră. ‘Cea mai radicală soluție este tăierea accesului Ucrainei la mare, atunci pirateria va deveni imposibilă, în principiu’, crede președintele rus.
Două petroliere, Kairos și Virat, care navigau sub pavilionul statului Gambia, dar fac parte din ‘flota din umbră’ cu ajutorul căreia Rusia ocolește sancțiunile pe care i le-au impus țările occidentale, au fost lovite vineri seară de drone navale ucrainene în Marea Neagră în apropierea coastelor Turciei, în afara apelor teritoriale ale acesteia. Nava Virat a fost lovită din nou sâmbătă dimineața. Ambele petroliere se deplasau fără încărcătură către portul rusesc Novorossiisk, unde un alt atac ucrainean cu drone a scos din funcțiune un terminal petrolier pe unde este exportat de asemenea petrol kazah.
Un al treilea petrolier, Mersin, sub pavilion panamez, dar operat de o companie turcă și folosit de asemenea la exportul de petrol rusesc, a fost avariat joi în Atlantic în apropierea statului african Senegal, în urma a patru explozii exterioare a căror cauză încă nu este clară.
Putin se întâlnește marți la Moscova cu emisarul special american Steve Witkoff și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, pentru a discuta cu aceștia un plan de pace propus de președintele SUA.
Negociatorii americani și ucraineni au revizuit din nou la tratativele desfășurate duminică și luni în Florida acest document, deja revizuit într-o primă etapă în urmă cu o săptămână după negocieri americano-ucrainene la Geneva, a declarat marți mai devreme președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a insistat ca susținătorii europeni ai Ucrainei să fie mai implicați în acest proces, după ce au fost marginalizați de SUA.
Liderul ucrainean a mai subliniat că problema împărțirii teritoriilor disputate între Ucraina și Rusia este cea mai dificil de rezolvat în negocierile pe care trimișii Kievului le-au desfășurat cu reprezentanții SUA, alte subiecte divergente fiind garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției postbelice a acesteia, chestiuni pe care dorește să le discute personal cu Trump.
Zelenski a insistat că un acord european este esențial în problema reconstrucției, după ce planul de pace inițial al lui Trump propunea investirea parțială în acest scop a activelor rusești înghețate în Occident, SUA urmând să primească jumătate din profituri. Zelenski a spus că nu consideră o asemenea abordare ca fiind ‘corectă’ față de europeni și a cerut să fie găsită o soluție care să-i mulțumească și pe acești aliați.
Versiunea inițială a planului în 28 de puncte propus de SUA prevede în principal cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas, cu transformarea în zonă demilitarizată a părții acesteia care nu este în prezent ocupată de armata rusă, înghețarea restului liniei frontului, impunerea de limite de efective de 600.000 de soldați pentru armata ucraineană, garanții de securitate occidentale pentru Ucraina, dar fără aderarea la NATO și fără trupe străine pe teritoriul ucrainean, precum și folosirea a o sută de miliarde de euro din activele Rusiei înghețate în Occident la reconstrucția Ucrainei, cu condiția unei contribuții europene echivalente, în timp ce SUA ar obține profituri din participarea la activitățile de reconstrucție.
Ucraina și susținătorii săi europeni au cerut în contrapropunerea lor mai ales ca orice negociere să înceapă de la actuala linie a frontului și numai odată cu un armistițiu, limitarea efectivelor armatei ucrainene să fie ridicată la 800.000 de soldați, desfășurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina, deși Rusia a reafirmat că se opune, eliminarea angajamentului Ucrainei că nu va adera la NATO și menționarea în locul acestuia doar a lipsei consensului statelor Alianței, precum și solicitarea ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război, iar activele sale înghețate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensații, scrie Agerpres.
Scăpat ca prin urechile acului de puşcărie pentru imensa corupţie de la vârful Armatei Roşii, Serghei Şoigu adoptă şi el un limbaj stalinist şi curajos în prezenţa reprezentantului Chinei.
Secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, Serghei Şoigu, a declarat marţi că Rusia şi China nu vor permite reapariţia “regimurilor criminale” în Europa şi Japonia, informează EFE, relatează Agerpres.
“Hidra militarismului îşi ridică din nou capul. Dar Moscova şi China au acumulat suficientă experienţă pentru a o opri. Nu vom permite reapariţia regimurilor criminale în Europa şi Tokyo”, a susţinut Şoigu, citat de agenţia oficială de ştiri TASS, în timpul unei întâlniri la Moscova cu ministrul de externe chinez, Wang Yi.
Înaltul oficial rus, fost ministru al apărării, a subliniat că Beijingul este de acord că încercările de falsificare a istoriei sunt “inacceptabile”.
“Acest lucru este deosebit de important, având în vedere dorinţa tot mai mare din unele ţări europene şi din Japonia de a se răzbuna pentru înfrângerile trecute”, a remarcat el.
La rândul său, Wang a subliniat că Rusia şi China sunt unite împotriva oricărei tentative sau declaraţii care “contrazice adevărul istoric”.
“Trebuie să fim vigilenţi faţă de încercările de a reînvia militarismul şi fascismul japonez. Este important să respingem astfel de încercări”, a adăugat ministrul de externe chinez.
Şoigu a reafirmat sprijinul constant şi neclintit al Moscovei pentru Beijing în problemele Taiwanului, Xinjiangului, Tibetului şi Hong Kongului şi a subliniat că guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legitim şi reprezintă întreaga China.
El a subliniat că coordonarea ruso-chineză în domeniul securităţii strategice joacă un “rol stabilizator crucial” şi contribuie la conturarea unei “ordini mondiale mai juste, una care nu permite poziţii privilegiate pentru anumite ţări şi dominaţia lor în afacerile mondiale”.
