Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a depus, joi, instrumentul de ratificare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, în prezenţa secretarului general adjunct pentru Afaceri Juridice al ONU, Miguel de Serpa Soares. Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 5 octombrie 2016 şi va deveni operaţional după 2020. Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat, joi, retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris.
Totodată, ministrul Teodor Meleşcanu a avut o întrevedere cu secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, în cadrul căreia a subliniat importanţa angajamentelor asumate de către statele care au adoptat Agenda 2030, în ceea ce priveşte eliminarea sărăciei şi a foametei, combaterea inegalităţilor şi a injustiţiei, precum şi adoptarea unor măsuri active privind protecţia mediului înconjurător, în concordanţă cu cele trei domenii ale dezvoltării durabile: economic, social şi mediu. A subliniat că politica naţională de cooperare pentru dezvoltare reprezintă principalul instrument prin care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi donator de asistenţă oficială pentru dezvoltare, îşi îndeplineşte angajamentele privind dezvoltarea durabilă asumate în plan extern.
La rândul său, secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, a exprimat apreciere pentru depunerea instrumentului de ratificare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, precum şi pentru atenţia constantă acordată de România implementării Agendei 2030 privind dezvoltarea durabilă.
Chestiunile păcii şi securităţii internaţionale au fost abordate de ministrul afacerilor externe în întâlniri separate cu secretarul general adjunct pentru afaceri politice, Jeffrey Feltman, şi cu secretarul general adjunct pentru operaţiuni de menţinere a păcii, Jean-Pierre Lacroix. Au fost abordate temele de interes prioritar pentru România, respectiv întărirea capacităţilor ONU în domeniul misiunilor de menţinere a păcii, cooperarea dintre ONU şi organizaţiile regionale în asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, precum şi creşterea profilului Consiliului de Securitate ca for de prevenire şi acţiune proactivă în soluţionarea situaţiilor de criză, precizează MAE.
În context, interlocutorii au salutat interesul manifestat de România pentru o implicare activă în acţiuni de diplomaţie preventivă şi mediere prin intermediul ONU. De asemenea, au apreciat rolul pe care România îl deţine în asigurarea stabilităţii regionale şi aportul substanţial şi diversificat adus de ţara noastră de-a lungul timpului în misiunile de pace ale ONU.
Ministrul Teodor Meleşcanu a avut o întâlnire bilaterală şi cu Miroslav Lajcak, în noua calitate de Preşedinte al Adunării Generale, cei doi oficiali reiterând necesitatea promovării unui multilateralism eficace, cu recunoaşterea rolului central al ONU.
Consolidarea acestor contacte şi iniţierea unui dialog aprofundat la nivelul ONU de către şeful diplomaţiei române corespund obiectivului prioritar al României de creştere a vizibilităţii candidaturii României la Consiliul de Securitate în rândul statelor membre ONU, se mai arată în comunicat.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat, joi, retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris. ”Pentru a-mi îndeplini angajamentul solemn de a proteja America şi cetăţenii săi, Statele Unite se vor retrage din Acordul de la Paris, dar încep negocieri fie pentru a reintra în Acordul de la Paris, fie o tranzacţie întru totul nouă în baza unor prevederi care să fie echitabile pentru Statele Unite, afacerile sale, muncitorii săi, poporul său, contribuabilii săi”, a declarat şeful statului american.
”Aşadar ieşim. Dar vom începe să negociem şi vom vedea dacă putem să facem un acord care să fie corect”, a spus Trump în Grădina Trandafirilor. ”Iar dacă putem, va fi grozav, iar dacă nu putem, bine”, a continuat el. În Grădina Trandafirilor au izbucnit urale şi ropote de aplauze la declaraţiile preşedintelui.
”Naţiunile care rămân în Acordul de la Paris vor fi naţiunile care vor culege roadele prin crearea de locuri de muncă şi industrii”, afirmă predecesorul lui Trump, Barack Obama, citat într-un comunicat postat în timpul conferinţei preşedintelui SUA, scrie news.ro.
Uniunea Europeană nu intenţionează să impună sancţiuni Statelor Unite pentru retragerea din Acordul Paris, însă liderii europeni probabil mizează pe faptul că Washingtonul nu va putea anula participarea la Tratatul climatic până în 2020, când un nou preşedinte american ar putea schimba decizia, scrie Mediafax.
Comisarul UE pentru Afaceri climatice şi Energie, Miguel Arias Canete, a explicat că Bruxellesul nu analizează deocamdată impunerea de sancţiuni Washingtonului.
“Nu analizăm această posibilitate. Intenţionăm să arătăm că implementarea obiectivelor noastre este pozitivă pentru economie, pentru dezvoltarea unor tehnologii sofisticate şi pentru bunăstarea cetăţenilor”, a afirmat Canete, citat de site-ul agenţiei Reuters. Declaraţia a fost făcută înainte ca Donald Trump să anunţe formal retragerea Statelor Unite din Acordul Paris.
Liderii ţărilor UE au condamnat decizia lui Donald Trump de a abandona prevederile Acordului climatic, dar probabil mizează pe faptul că unele state americane vor continua să aplice standardele solicitate, distanţându-se de politicile Administraţiei de la Washington.
Donald Trump nu a anunţat un calendar al retragerii Statelor Unite din Acordul de la Paris, notează BBC. Tratatul prevede că niciun stat nu se poate retrage până la împlinirea a trei ani de la intrarea în vigoare.
Acordul a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 2016. Procesul de ieşire a unei ţări din acordul care prevede măsuri pentru diminuarea emisiilor poluante durează un an de la data anunţării deciziei.
Practic, Statele Unite pot anunţa decizia de ieşire din Tratatul climatic abia pe 4 noiembrie 2019, iar ieşirea efectivă se va produce în noiembrie 2020, exact când vor fi alegeri prezidenţiale.
