Hotarat lucru, Romania a fost si este dintotdeauna o tara a uriaselor contraste.
Romania e tara unde urla din toti rarunchii impotriva arestarilor abuzive cei care au sprijinit masiv si pus la cale acest mecanism nespecific democratiilor europene.
Romania e tara unde se plang de prea multe interceptari si de obsesia nationala generate de acest obicei chiar furnizorii echipamentelor si softului de interceptare.
Romania a e tara in care se trag semnale de alarma pe banda rulanta despre scaderea natalitatii, dar Guvernul zice ca n-are bani pentru a mari un pic indemnizatia celor ce vor sa devina mame.
Romania e tara ce n-are o centura a Capitalei sale, intr-un santier ce dureaza de 12 ani. Dar cheltuie zeci de milioane de euro pe un avion destinat exclusiv demnitarilor.
Romania e tara unde exista peste 30 de ONG-uri ce pretind ca apara drepturile omului. Aceste drepturi fiind declarate chiar de ministrul justitiei pus sa le apere drept “un lux teorectic”. Iar ONG-urile, toate, tac.
Romania e o tara superba, in care potentialul turistic urias nu poate fi valorificat pentru ca nu avem autostrazi.
Romania e tara ce poate hrani inca 2-3 state din potentialul ei agricol, dar importa masiv produse alimentare.
Romania, o tara superba. Dar defecta
