Alerta statelor NATO e cat se poate de justificata :
Pe reţelele de socializare au apărut primele imagini cu nave militare ruse care traversează canalul Volga – Don, cea mai directă legătură navigabilă de la Marea Caspică la Marea de Azov şi mai departe la Marea Neagră.
Printre acestea se pot vedea şi câteva nave de desant.
Anunţul Ministerului rus al Apărării despre aceste manevre a fost făcut săptămâna trecută şi a fost motivat de exerciţii neanunţate pentru verificarea stării de operativitate a unor unităţi militare.
Rusia desfăşoară în această lună 4.000 de exerciţii pentru a-şi testa starea de operativitate conform oficialilor din Ministerul rus al Apărării. În cadrul acestor exerciţii, sute de blindate au fost transportate din mai multe regiuni la graniţa de est a Ucrainei şi în Crimeea.
Analistii spun ca invocarea unor exercitii e doar un pretext pentru a spori agresiunea militara a Rusiei in Estul Ucrainei, un razboi de ocupatie soldat cu 13.000 morti pana in prezent.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avertizat că „vor exista consecinţe” în caz de „agresiune” rusă în Ucraina, exprimând „îngrijorarea” SUA cu privire la mişcările trupelor ruseşti la frontiera ucraineană, informează France Presse, citată de Agerpres.
„La frontieră sunt masate mai multe trupe ruseşti decât oricând din 2014, în timpul primei invazii” a Rusiei, a spus şeful diplomaţiei americane într-un interviu difuzat duminică la NBC, reluând o estimare formulată deja săptămâna aceasta de Casa Albă. Preşedintele Joe „Biden a fost foarte clar: dacă Rusia acţionează nesăbuit sau agresiv, vor exista costuri, consecinţe”, a adăugat el.
—————–
Generalul american în rezervă Ben Hodges, fost comandat al armatei SUA în Europa în anii 2014-2018, fost comandant al forţelor terestre aliate NATO în anii 2012-2014, spune că România reprezintă centrul de greutate pentru NATO în regiunea Mării Negre, deşi acest rol ar fi trebuit să aparţină Turciei, dar în momentul de faţă nu e o soluţie fezabilă.
Generalul în rezervă Ben Hodges, fost comandat al armatei SUA în Europa în anii 2014-2018, fost comandant al forţelor terestre aliate NATO în anii 2012-2014, a declarat într-un interviu EXCLUSIV pentru emisiunea CONEXIUNI de la TVR MOLDOVA, preluată de Radio Chşinău cî după părerea sa „România, de fapt, reprezintă centrul de greutate pentru NATO în această regiune, şi, de asemenea, pentru relaţiile bilaterale cu SUA.
Acest rol ar trebui să aparţină Turciei, aşa cum am discutat mai înainte, dar la moment nu e o soluţie fezabilă, aşa că aliaţii noştri din România, pe lângă faptul că au fost aliaţi buni în Afganistan şi Irak, fac totul posibil pentru a se pregăti să preia această responsabilitate, atât din punct de vedere al amplasării sale geografice, cât şi a conducerii, dar şi eforturile de modernizare şi o populaţie foarte talentată de tineri. Presupun că România va deveni centrul nostru de gravitate pentru mulţi ani înainte, nu doar pentru forţele armate ale SUA, dar şi pentru investiţii în această regiune. Eu cred că investiţiile economice sunt la fel de importante ca şi cele militare, astfel încât tinerii să dorească să rămână în România şi să îşi construiască viitorul acolo.”
Pentru a stopa agresiunea rusă în această regiune, generalul american consideră că este nevoie de o Europă prosperă şi puternică. „O Europă prosperă, stabilă şi sigură întotdeauna va fi parte a intereselor strategice ale Statelor Unite. Relaţiile economice între SUA şi Uniunea Europeană, de exemplu, reprezintă cel mai mare parteneriat între noi. Deci, chiar şi în situaţia când Germania, Franţa, Polonia, România nu vor plăti nici un bănuţ pentru apărare, este în interesul nostru ca Europa să rămână stabilă, sigură şi prosperă, şi acest lucru nu se va schimba niciodată.
Desigur, fiecare preşedinte a îndemnat aliaţii din Europa să depună mai multe eforturi şi atenţie, şi acest lucru rămâne valabil şi pentru preşedintele Biden, aşa cum a fost pentru preşedintele Trump, preşedintele Obama şi preşedintele Bush. Însă un scop strategic pe termen lung pentru SUA va fi, de sigur, China, şi noi ne vom axa atenţia din ce în ce mai mult pe această direcţie, ceea ce nu înseamnă că Europa va deveni neimportantă. Noi continuăm să avem nevoie de o Europă prosperă, stabilă şi sigură, dar avem nevoie de un pilon european puternic pentru a ne continua eforturile de a stopa agresiunea Kremlinului, în timp ce ne preocupăm de China.
Mă bucur că administraţia Biden a decis să facă acest subiect o prioritate, de a avea alianţe şi parteneriate puternice. Şi în special, eu anticipez o atenţie sporită pentru regiunea Mării Negre, deoarece acest loc cu adevărat se transformă într-o scenă de competiţie între marile puteri şi Kremlinul”, a adăugat Ben Hodges. Referindu-se la rolul Turciei în regiune, Ben Hodges a menţionat: „ Desigur, gândirea strategică e concentrată asupra hărţii şi a intereselor strategice, iar Turcia se află în mijlocul unui număr mare de interese strategice.
Problema constă în faptul că de foarte mult timp pe hărţile noastre Turcia şi Marea Neagră este plasată în colţul de jos din dreapta. Dar dacă mişcăm harta astfel încât această regiune să fie în centru, se vor schimba şi viziunile noastre asupra regiunii Mării Negre şi a Turciei, nu doar pentru a ajuta să controlăm Federaţia Rusă şi în special flota sa din Marea Neagră, dar şi ca un zid de apărare împotriva Iranului, precum şi pentru facilitarea căilor de comerţ între Est şi Vest, adică Europa şi Asia. Deci, Turcia joacă un rol foarte important. Aş putea spune că regimurile se schimbă, dar geografia nu se schimbă şi, evident, este foarte dificil de lucrat cu Erdogan şi administraţia sa la acest moment, chiar am citit că au reţinut câţiva amirali în demisie pentru că au îndrăznit să critice proiectul Marelui Canal din Istanbul. Aşadar, vedem că în Turcia sunt probleme grave care ne preocupă, dar, totuşi, este mai bine să avem o Alianţă NATO cu Turcia, decât fără Turcia, şi cred că trebuie să ne gândim cum să reconstruim încrederea fără aliaţii din Turcia”, a subliniat Ben Hodges, citat de adevarul.ro
Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba va fi primit marţi la sediul NATO din Bruxelles pentru discuţii pe tema tensiunilor provocate de deplasările trupelor ruse la graniţa cu regiunile separatiste din estul Ucrainei, unde, potrivit Kievului, încă doi soldaţi ucraineni au fost ucişi în confruntări armate, relatează luni AFP.
Şeful diplomaţiei ucrainene va avea o discuţie cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi apoi va participa la o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina, a precizat Alianţa.
Secretarul american de stat Antony Blinken este de asemenea aşteptat la Bruxelles de marţi până joi ”pentru consultări cu aliaţii NATO şi responsabili europeni”, a declarat luni purtătorul său de cuvânt Ned Price.
Cu acest prilej, Blinken ”va reafirma angajamentul SUA faţă de Alianţă ca parteneriat esenţial pentru atingerea obiectivelor noastre comune”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Jens Stoltenberg îl va primi miercuri de asemenea pe secretarul american al apărării Lloyd Austin şi situaţia din Ucraina va fi unul dintre numeroasele subiecte pe care le vor aborda.
Antony Blinken a avertizat duminică Moscova că în urma oricărei agresiuni în Ucraina ”vor exista consecinţe”. El a mai menţionat că SUA au discutat cu Franţa şi Germania despre situaţia de la frontiera ruso-ucraineană, unde ”sunt masate mai multe trupe ca oricând după 2014”.
În acest timp, Kievul a anunţat luni că doi soldaţi ucraineni au fost ucişi de sâmbătă până luni în luptele cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei şi a acuzat din nou Moscova că a masat circa 41.000 de soldaţi la graniţă, iar în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, încă aproximativ 9.000 de soldaţi ruşi s-au alăturat celor circa 33.000 deja prezenţi.
Potrivit Kievului, separatiştii proruşi au la rândul lor circa 28.000 de combatanţi şi mai beneficiază de sprijinul a circa 2.000 de consilieri şi instructori militari ruşi, scrie Agerpres.
Păi de ani de zile, avioanele rusești trec razant pe lângă spațiul aerian al României sau chiar îl violează intenționat, instigându-i pe piloții americani, britanici, canadieni, italieni, care patrulează, sau se apropie prea mult de navele americane. În acest fel Moscova testează nu doar răbdarea României, ci și pregătirea militarilor NATO aflați în Marea Neagră pentru exerciții sau trimiși aici pentru a veghea granița. Se pare că provocările Rusiei în Marea Neagră sunt permanente.