Încă de la începutul interogatoriului său de zilele trecute în fața Curții de Apel de la Paris, fostul președinte Nicolas Sarkozy a răspuns la ‘suferința’ familiilor victimelor atentatului cu bombă asupra avionului DC-10 al UTA prin ceea ce el susține a fi ‘adevărul’ nevinovăției sale în cazul presupusei finanțări libiene a campaniei sale prezidențiale victorioase din 2007, relatează AFP.
De la deschiderea procesului la mijlocul lunii martie, fostul șef de stat francez (2007-2012) a rămas rezervat, în contrast puternic cu atitudinea sa locvace și pasională din timpul procesului de primă instanță.
La începutul interogatoriului său, care ar putea dura patru zile în total, președintele tribunalului l-a invitat să răspundă la mărturiile mai multor rude ale victimelor atentatului cu bombă asupra DC-10. Aceste rude au povestit în instanță cum vocile lor au fost ‘reduse la tăcere de vocile celor care aveau acces la microfoane’, denunțând ‘negarea’ și ‘minciunile’ inculpaților.
Nicolas Sarkozy este suspectat în special că le-a permis celor mai apropiați asociați ai săi să negocieze, la sfârșitul anului 2005, finanțarea campaniei sale prezidențiale cu un înalt oficial libian, Abdallah Senoussi, condamnat la închisoare pe viață pentru că a ordonat atentatul cu bombă care, în 1989, a curmat viața a 170 de persoane, inclusiv 54 de cetățeni francezi, deasupra Nigerului.
În locul reclamanților, ‘aș fi simțit aceeași furie, aceeași tristețe’, a declarat Sarkozy, cu un aer grav. ‘Este imposibil să dai un răspuns pe măsura suferinței exprimate. A spune prea mult ar fi comic, a spune prea puțin ar fi insensibil’, a adăugat el.
‘La o astfel de suferință de nedescris nu poți răspunde decât cu adevărul’, dar ‘nu poți repara suferința cu nedreptate: sunt nevinovat’, a repetat el, sub privirile soției sale, Carla Bruni-Sarkozy, venită pentru prima dată la audiere într-un proces programat să se încheie la sfârșitul lunii mai.
‘Adevărul este că nu a existat niciun cent din banii libieni în campania mea’, a insistat fostul președinte.
‘Adevărul este că nu am acționat niciodată în favoarea domnului Senoussi’, care căuta o grațiere sau o amnistie după condamnarea sa, a spus Sarkozy, reamintind rolul său esențial în stabilirea unei coaliții internaționale care a contribuit la căderea regimului lui Muammar Gaddafi în 2011.
În procesul din primă instanță, tribunalul corecțional l-a achitat de trei dintre cele patru acuzații aduse împotriva sa, dar l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu efect imediat pentru asociere la nereguli. Aceasta a dus la încarcerarea sa timp de aproximativ douăzeci de zile înainte de eliberarea sa sub control judiciar. Aceasta a fost o premieră pentru un fost președinte al Republicii, scrie Agerpres.
