Presa internațională analizează efectele blocadei instituite de SUA, luni după-amiază, asupra navelor iraniene în strâmtoarea Ormuz.
Un ”pariu periculos”, consideră The Economist, explicând că Donald Trump ”speră că strangularea economică ar putea forța Iranul să deschidă strâmtoarea după ce bombardamentele au eșuat”.
Ziarul îl citează pe Mark Montgomery, un contraamiral în retragere, care spune că aspectul militar al planului este „absolut fezabil”, explicând că America poate aborda și sechestra nave relativ ușor.
El a dat ca exemplu cele zece petroliere cu legături cu Venezuela sechestrate între decembrie și februarie.
Cu toate acestea, The Economist enumeră și o serie de riscuri: măsura ”subminează și mai mult dreptul internațional”, ”ar putea agrava criza energetică globală și ar putea duce la o nouă escaladare”.
Și Wall Street Journal consideră că operațiunea ”pregătește o nouă confruntare riscantă” ”care ar putea atrage forțele americane într-o luptă prelungită pentru controlul acestui punct strategic, agravând în același timp daunele economice globale cauzate de conflict”, scrie Rador.
New York Times vorbește despre ”un test pentru a vedea care parte poate îndura mai multă durere. Președintele Trump încearcă să blocheze o cale vitală pentru supraviețuirea Iranului, dar iranienii pariază că toleranța lui Trump la consecințele politice este limitată”.
Washington Post semnalează deja un efect politic important: ”cu cât războiul se prelungește, cu atât mai mult se înrăutățesc previziunile pe termen mediu pentru republicani”.
”Măsura riscă să devină un autogol gigantic”, consideră și cotidianul italian Avvenire, explicând: ”sufocarea Strâmtorii înseamnă expunerea lumii la o criză energetică (dezastruoasă), chiar mai gravă decât cea actuală, cu rezultatul inevitabil al unei inflații suplimentare”.
În plus, ”blocada riscă să amplifice tensiunile cu China întrucât gigantul asiatic achiziționează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului, echivalentul a aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi”. Nu este o coincidență faptul că reacția Chinei a fost rapidă.
„Strâmtoarea Ormuz este o rută comercială internațională importantă pentru mărfuri și energie, iar asigurarea securității, stabilității și liberei circulații este în interesul comun al comunității internaționale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, Guo Jiakun, mai scrie Avvenire, observând totodată că și aliații NATO ”s-au distanțat, la rândul lor”.
„Regatul Unit nu susține blocada navală a Strâmtorii Ormuz anunțată de președintele american Donald Trump. Am fost clari atunci când am spus că nu ne vom lăsa târâţi în acest război”, a declarat premierul britanic Keir Starmer.
Între timp, președintele francez Emmanuel Macron a promis că „în zilele următoare, împreună cu Regatul Unit, vom organiza o conferință cu acele țări dispuse să contribuie alături de noi la o misiune multinațională pașnică ce vizează restabilirea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz”, mai notează Avvenire, citată de Rador.
