„Comisia așteaptă cu nerăbdare ca autoritățile române să își transpună angajamentul în măsuri legislative concrete și de altă natură”, se spune în raportul MCV din anul acesta.
Textul face însă referire la hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 care „oferă un cadru și o direcție clare pentru reformele în curs de realizare pentru a îndeplini în mod satisfăcător criteriile MCV-ului”. Bruxelles cere ca hotărârea „să se reflecte în mod corespunzător în noua legislație care urmează să fie adoptată”.
Odată ce MCV-ul va lua sfârșit, România va intra în analiza executivului european alături de toate celelalte state membre și va fi observată prin mecanismul global al statului de drept.
„Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile prin intermediul MCV până la îndeplinirea criteriilor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România în contextul mecanismului general al statului de drept, la fel ca în toate statele membre”.
Acest mecanism global recent adoptat, care analizează statul de drept și starea justiției în UE 27, a produs pâna acum o singură comunicare privind statul de drept, cea din septembrie 2020.
Intre timp, însă, „Comisia încurajează România să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul MCV și să urmărească în mod activ îndeplinirea tuturor recomandărilor rămase.”
Raportul arată că de la ultima analiză, datând din 2019, situația privind parametrii de referință MCV cunoaște o tendință pozitivă.
De altfel, Bruxelles salută faptul că s-a dat un impuls reînnoit în 2021 pentru a reforma și a inversa tendință adversă înregistrată în perioada 2017-2019.
Atunci Comisia s-a aflat la un pas de a deschide o procedură a articolului 7 al Tratatelor UE împotriva României, cea care pedepsește încălcarea gravă și sistematică a statului de drept.
Dar situația a fost redresată și „rezultatul este că există progrese în toate recomandările MCV rămase și multe sunt pe drumul cel bun, dacă progresul rămâne constant.”
Mai multe state UE, dar mai ales Olanda, leagă aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen de ieșirea de sub monitorizarea prin acest MCV.
Dosarele nu sunt legate tehnic, ci doar politic, iar situatia este blocată din 2011 când atât București cât si Sofia au îndeplinit criteriile tehnice pentru spațiul Schengen.
Bulgaria a ieșit de sub aceastaa monitorizare în 2020, dar dosarul este tot blocat.
De curând, Comisia Europeană a atras din nou atenția că celor două trebuie să li se permită accesul la spațiul liberei circulații – deși Olanda nu este gata să cedeze, scrie rfi.ro
