Intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%, avertizează experţii FMI. FMI vede cinci riscuri importante pentru România: agravarea crizei din zona euro şi accelerarea dezintermedierii de către grupurile bancare străine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat; o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme şi accesarea de fonduri UE sub aşteptări, care au şanse ridicate de realizare; blocarea accesului la pieţele financiare, cu şanse mici şi efect mediu.
Experienta 2008-2010…
“România are legături comerciale şi financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile către Germania, Italia şi Franţa formează circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este în mare parte controlat de bănci din zona euro. Împrumuturile denominate în valută formează aproximativ 60% din creditele către sectorul privat”, notează FMI într-un raport publicat marţi. Luând în calcul experienţa din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor. În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI. România a avut o creştere economică de 7,3% în 2008, urmată de o contracţie severă, de 6,6% anul următor, ca urmare a crizei financiare, şi o scădere de 1,6% în 2010. Anul trecut, PIB a crescut cu 2,5%, susţinut evoluţia bună a agriculturii.
In urmatorii ani, scenariul se infirma : suntem pe crestere
Pentru anul în curs, Fondul estimează un avans de 1,4%, urmat de o accelerare la 2,5% anul urmtor. Criza a lăsat “urme adânci” în economia românească, iar creşterea potenţială a PIB va avea nevoie de timp pentru a-şi reveni. Experţii Fondului estimează o creştere potenţială sub 2% până în 2014 şi o accelerare treptată până la 3,1% în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii. FMI a revizuit estimarea pentru creşterea potenţială a PIB de la 2% la 1,4% pentru acest an şi de la 2,9% la 1,8% pentru anul următor. În 2014, creşterea potenţială s-ar situa la 2,2%, la 2,7% în 2015, 2,9% în 2016 şi 3,1% în 2017. Impactul unei accelerări a dezintermedierii financiare a marilor bănci străine din România ar fi ridicat, creditarea s-ar prăbuşi, trăgând în jos investiţiile şi consumul, iar împrumuturile neperformante ar avansa puternic. De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situaţia financiară a instituţiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea băncilor ar putea necesita lichiditate de urgenţă, iar, într-un caz extrem, ar putea deveni necesară chiar o intervenţie pentru susţinerea băncilor, dacă deponenţii îşi pierd încrederea în instituţiile individuale de credit.
