Rusia a declarat marţi că aşteaptă răspunsuri din partea SUA şi NATO cu privire la cererile sale, între care renunţarea de către Alianţa Nord-Atlantică să se mai extindă în Est, înainte de a relua negocierile cu privire la criza geopolitică care ameninţă să degenereze într-un conflict în Ucraina, relatează France Presse.
“Aşteptăm răspunsurile care ne-au fost promise la aceste propuneri pentru a continua negocierile”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
Secretarul de Stat american Antony Blinken a pledat în favoarea ”căii dplomatice” pentru a pune capăt crizei dintre Rusia şi Ucraina, într-o convorbire la telefon cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, anunţă marţi Departamentul de Stat, relatează AFP, scrie news.ro.
Şeful diplomaţiei americane a ”subliniat importanţa continuării unei căi dplomatice în dezamorsarea tensiunilor care provin din acumularea profund de îngrijorătoare a unor trupe ruse în jurul Ucrainei”, a anunţat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.
Departamentul de Stat american a făcut acest anunţ înainte de plecarea lui Antony Blinken, marţi, într-un turneu în Ucraina şi Germania.
”Secretarul de Stat a reiterat angajamentul de nezdruncinat al Statelor Unite faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucraieni şi a subliniat că orice discuţie despre securtatea europeană trebuie să includă aliaţii din NATO şi partenerii europeni, inclusiv ucrainean”, a mai declarat Ned Price.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că a invitat Moscova şi aliaţii din NATO la noi discuţii asupra Ucrainei, pe fondul temerilor privind o invadare a acestei ţări de către Rusia, relatează France Presse.
“Astăzi am invitat Rusia şi toţi aliaţii NATO să participe la o serie de reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia în viitorul apropiat”, a anunţat el într-o conferinţă de presă la Berlin alături de cancelarul german Olaf Scholz.
Aceste discuţii vor avea ca scop “să răspundă preocupările noastre, dar şi să asculte preocupările Rusiei” şi să “găsească o cale de a preveni orice atac militar contra Ucrainei”, a adăugat el.
O întâlnire anterioară, săptămâna trecută, a Consiliului NATO-Rusia, instanţă de dialog şi consultare, s-a încheiat cu constatarea unor divergenţe profunde între Aliaţi şi Moscova privind securitatea în Europa.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, şi cancelarul german, Olaf Scholz, au exclus un răspuns militar în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei, arătând, de asemenea, că există puncte de vedere diferite în problema livrărilor de armament către Ucraina.
”Va exista un cost politic ridicat, un cost economic ridicat dacă se produce o intervenţie şi se încalcă principiul integrităţii teritoriale”, a spus Scholz, potrivit agenţiei EFE, la o conferinţă de presă comună cu Stoltenberg după o întâlnire avută la Berlin.
Secretarul general al NATO a declarat şi el că Alianţa a transmis Rusiei mesajul că dacă alege calea ”violenţei” se va confrunta cu un ”preţ ridicat” politic şi financiar. Stoltenberg a menţionat că există state membre NATO dispuse să livreze arme Ucrainei, dar sunt mai multe puncte de vedere pe acest subiect, el însuşi evitând să se pronunţe.
Jens Stoltenberg a spus că NATO este pregătită să continue dialogul.
“Transmitem Rusiei un mesaj foarte clar: dacă va decide încă o dată să folosească forţa împotriva Ucrainei, ea va trebui să plătească un preţ mare de sancţiuni economice, financiare şi politice”, a avertizat el la Berlin, reiterând “sprijinul aliaţilor din NATO” faţă de Ucraina.
El a amintit că Alianţa Nord-Atlantică a implementat “cea mai mare întărire sau cea mai mare apărare colectivă timp de o generaţie, cu o prezenţă sporită a NATO în partea de est a alianţei”, ceea ce preocupă Rusia.
Jens Stoltenberg şi Olaf Scholz au cerut amândoi Rusiei să înceapă retragerea a zeci de mii de trupe ruseşti desfăşurate la graniţa cu Ucraina, o cerere respinsă în timpul dimineţii de Moscova.
Rusia se prezintă drept victima ambiţiilor NATO în Europa de Est şi consideră că o dezescaladare este posibilă doar dacă Occidentul semnează tratate ce interzic orice extindere viitoare a NATO, în special la Ucraina şi Georgia, potrivit AFP.
De asemenea, ea cere americanilor şi aliaţilor lor să renunţe la efectuarea de manevre şi desfăşurări militare în Europa de Est, revendicări calificate ca inacceptabile de Occident, scrie Agerpres.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Rusiei să nu “invadeze” Ucraina, potrivit declaraţiilor difuzate de agenţia de presă turcă oficială Anadolu, citată de AFP, pe fondul temerilor Kievului şi Occidentului cu privire la o posibilă agresiune din partea Rusiei împotriva ţării vecine, la frontiera cu care Moscova a comasat zeci de mii de militari şi echipamente.
Erdogan este citat şi cu afirmaţia că perspectiva unei invazii ruseşti în Ucraina nu este realistă şi că trebuie să discute despre această criză cu preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters.
“Rusia ar trebui să reexamineze situaţia mondială şi propria sa situaţie înainte de a face acest pas”, a declarat şeful statului turc presei în cursul unei vizite oficiale luni în Albania.
“Nu consider o invazie a Rusiei în Ucraina drept o abordare realistă pentru că Ucraina nu este o ţară oarecare. Ucraina este o ţară puternică”, a adăugat Erdogan, într-o declaraţie difuzată de postul de televiziune turc NTV.
“Această regiune nu va accepta un nou război. Nu ar fi corect”, subliniază preşedintele turc.
“Nu puteţi gestiona aceste lucruri urmând logica: ‘Voi invada această zonă, o voi acapara!’ “, a afirmat Erdogan, care are relaţii strânse cu Kremlinul.
“Bineînţeles, trebuie să punem aceste probleme pe masa tratativelor cu (Vladimir) Putin şi să le discutăm”, a mai spus preşedintele turc.
Turcia, ţară membră NATO, întreţine relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar se opune politicilor ruse în Siria şi în Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea.
În timp ce cooperează cu Rusia în materie de apărare şi energie, Ankara a vândut Kievului drone sofisticate, ceea a generat indignarea Moscovei, scrie Agerpres.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat luni că se teme de o “integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev, notează AFP.
“Sunt din ce în ce mai îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se îndepărtează din ce în ce mai mult de Ucraina şi se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”, a explicat el în cursul unei audieri de către Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.
Regiunea Donbas, din estul Ucrainei, ar putea fi integrată treptat “de facto” în Rusia, a explicat Josep Borrell deputaţilor europeni, reuniţi la Strasbourg pentru o sesiune plenară a Parlamentului.
De şapte ani, această zonă este sfâşiată de un război între Kiev şi separatişti pro-ruşi, iar soluţionarea politică a conflictului, prevăzută de acordurile de la Minsk din 2015, se află în impas.
“Concentrarea de forţe ruse la frontiera cu Ucraina este legată de această integrare (…) Un atac masiv în Ucraina nu este scenariul cel mai probabil, dar există şi alte modalităţi de a ataca, precum atacurile cibernetice”, a comentat Josep Borrell.
Ucraina a fost recent victima, în noaptea de joi spre vineri, a unui atac cibernetic de amploare vizând site-urile mai multor ministere. Kievul a afirmat duminică că are “dovezi” privind implicarea Rusiei în acest atac cibernetic.
“Lucrăm la cel puţin şapte scenarii diferite. Nu cred că vom trece imediat la cel mai rău scenariu, dar există mai multe în care situaţia ar putea fi suficient de periculoasă pentru a necesita o stare permanentă de alertă”, a subliniat Josep Borrell.
Europenii încă speră să-l convingă pe preşedintele rus Vladimir Putin să renunţe la o invazie a Ucrainei, dar au început vineri să pregătească sancţiuni “grele” pentru a-l “descuraja”, în cursul unei întâlniri informale joi şi vineri la Brest (vestul Franţei).
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a îndemnat Rusia să se abțină de la amenințări la adresa Ucrainei și să susțină valorile fundamentale în Europa. “Între Rusia şi Germania sunt diferenţe de opinie majore”.
“Nu avem de ales decât să ne apărăm regulile comune, chiar dacă acest lucru are un preț economic ridicat”, a declarat Baerbock, marți, la Moscova, după o întâlnire cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
Șefa diplomației germane Annalena Baerbock și omologul ei rus Serghei Lavrov au apărut în fața presei cu o întârziere de aproximativ o oră și jumătate. Baerbock a precizat că a venit la Moscova cu o ”agendă de subiecte plină”. Ea a declarat că Germania este ”foarte interesată de relații stabile” cu Rusia, dar a subliniat că există ”diferențe de opinie majore, parțial fundamentale”.
În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Baerbock a avertizat: ”Timpul este tot mai scurt pentru a mai salva negocierile”. Rusia a masat aproximativ 100.000 de soldați la granița cu Ucraina ”fără niciun motiv inteligibil”. ”Este dificil să nu înțelegi acest lucru ca pe o amenințare”, a precizat ministrul de externe german.
Baerbock a cerut Rusiei să se abțină de la amenințări la adresa Ucrainei vecine și să respecte valorile fundamentale din Europa. “Nu avem de ales decât să ne apărăm regulile comune, chiar dacă acest lucru are un preț economic ridicat”, a declarat ea după întâlnirea cu Lavrov.
Ca “democraţie liberă”, Ucraina “trebuie să poată să continue să aspire să adere la NATO”, a declarat marţi premierul britanic Boris Johnson, subliniind că preşedintelui rus Vladimir Putin nu trebuie să i se permită “să rescrie normele” la nivel internaţional pentru a împiedica acest lucru, potrivit EFE.
Liderul conservator a făcut aceste comentarii în reuniunea săptămânală a cabinetului său de miniştri, în cadrul căreia a asigurat că Marea Britanie “rămâne deschisă pentru continuarea discuţiilor cu Rusia”, a indicat un purtător de cuvânt oficial.
Johnson, a spus – potrivit acestuia – că Marea Britanie “face tot ceea ce este posibil pentru a sprijini poporul ucrainean în faţa campaniei de dezinformare a Rusiei pentru subminarea vecinului său suveran”, conform DPA.
Şeful guvernului britanic a subliniat că preşedintelui rus Vladimir Putin “nu trebuie să i se permită să rescrie normele” relaţiilor internaţionale, în contextul în care tensiunile se amplifică la frontiera dintre Ucraina şi Rusia.
Purtătorul de cuvânt, citat de EFE, a confirmat că guvernul britanic va trimite noi arme Kievului pentru a-i “spori capacitatea defensivă”, precum şi o echipă de 100 de soldaţi pentru o misiune de instruire.
Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, declarase în ajun în parlament că Londra a început să trimită arme uşoare antitanc Ucrainei, precum şi un “număr mic” de personal pentru a instrui armata ucraineană pentru utilizarea acestora.
Purtătorul de cuvânt al premierului britanic a ţinut să precizeze: “O echipă mică de infanterie cu un angajament de instruire este în curs de desfăşurare pentru a ajuta forţele armate ucrainene să se familiarizeze cu sistemele defensive pe care le furnizăm şi să se asigure că le pot folosi cât mai curând posibil”.
“Operaţiunea Orbital, misiunea noastră de formare în Ucraina, are un caracter de rutină, implicând aproximativ 100 de persoane, număr ce va fluctua în funcţie de tipul de antrenament desfăşurat”, a mai indicat el.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marţi că Moscova “nu a dat niciun motiv” pentru a genera temeri privind un nou conflict în Ucraina, de la care Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, şi a pretins că “nu ţara sa este cea care ameninţă, ci, dimpotrivă, ea este cea ameninţată”, notează EFE.
În ceea ce priveşte concentrarea trupelor ruse în apropierea graniţei cu Ucraina, care îngrijorează Occidentul, Lavrov a afirmat că este ceva ce Rusia face “pe propriul ei teritoriu”, scrie Agerpres.
