O vizita importanta pentru securitatea Romaniei, cu decizii care ne privesc pe noi si pe aliatii din NATO, are loc zilele acestea la Bucuresti. Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a avut marți o întrevedere cu amiralul Mark Ferguson, șeful Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli.
Baza de la Deveselu va funcționa sub autoritatea Comandamentului Forțelor Întrunite de la Napoli, a anunțat marți ministrul Apărării, Mircea Dușa, precizând că obiectivele acestei baze vor fi operaționalizate spre sfârșitul anului.
Dușa a reafirmat că baza militară de la Deveselu constituie “o capabilitate defensivă” a statelor NATO.
El a precizat că, în cadrul întâlnirii avute cu Mark Ferguson, s-a discutat despre situația de securitate pe flancul estic al NATO și UE.
“Am subliniat amândoi, încă o dată, solidaritatea Alianței, cu referire la asigurarea securității în această zonă. Am subliniat importanța măsurilor stabilite la summitul din Țara Galilor, la nivel politic și militar. Am subliniat că România este o oază de stabilitate în zonă și am subliniat pilonii importanți de securitate ai României. (…) Am apreciat susținerea Comandamentului de la Napoli când s-a pus problema înființării în România a unui Comandament multinațional de divizie”, a declarat Mircea Dușa, la finalul întrevederii cu amiralul Mark Ferguson.
El a susținut că președintele Klaus Iohannis urmează să prezinte în Parlament Strategia națională de apărare, iar MApN va întocmi Carta Albă a Apărării și strategia națională militară care se va sincroniza cu măsurile de reasigurare ale NATO și UE pe flancul estic.
Șeful Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli, Mark Ferguson, a declarat, la rândul său, că s-a discutat, de asemenea, despre dislocarea, luna viitoare, a 1.000 de militari din comandamentul său în poligonul de la Cincu.
“Va fi prima dată când un comandament de forțe întrunite va fi dislocat în România. Aproximativ 1.000 de oameni din 21 de state vor participa la exercițiul care va reprezenta o măsură de asigurare importantă pentru Alianță și, de asemenea, o parte a Planului de acțiune al NATO.
Această dislocare va testa capabilitatea operațională completă a personalului meu, prin schimbarea comenzii și controlului între Comandamentul de la Napoli și elementele ce vor fi dislocate la Cincu”, a explicat amiralul Ferguson.
El a precizat că, în perioada următoare, vor avea loc mai multe exerciții NATO. “Aceste exerciții întrunite, deși vor avea loc independent, demonstrează că NATO se transformă și se adaptează la noile provocări de securitate cu care se confruntă Alianța”, a subliniat Ferguson.
Șeful Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli a apreciat eforturile României în transformarea și adaptarea Alianței.
“Vizita mea vine într-un moment foarte important pentru NATO. Aștept restul discuțiilor cu specialiștii militari, pentru că sunt foarte importante măsurile și planurile pe care le vom stabili pentru dezvoltarea Alianței”, a mai spus amiralul Mark Ferguson.
Comandantul Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli efectuează o vizită oficială de două zile în România, la invitația șefului Statului Major General, generalul-locotenent Nicolae Ciucă.
DESPRE SCUTUL ANTIRACHETA
Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apărării la 1 februarie 2010, erau avute în vedere patru faze de realizare:
- Faza I:
Protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea unui sistem radar înaintat (destinat detectării rachetelor lansate, încă din faza ascendentă a traiectoriei acestora) şi a unor interceptori SM3-IA amplasaţi pe nave. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei USS Monterey, echipată cu sistemul Aegis, respectiv prin operaţionalizarea unui radar în Turcia, la Kurecik.
- Faza a II-a (orizont de timp 2015):
Extinderea protecţiei Aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM3-IB (care să poată fi lansaţi de la sol), amplasaţi într-o bază terestră, respectiv la Deveselu. Se prevede ca sistemul care va fi amplasat la Deveselu să atingă capacitatea operaţională în trimestrul IV, 2015.
- Faza a III-a (orizont de timp 2018):
Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin introducerea în exploatare a unei noi versiuni a interceptorului SM3, care urmează a fi amplasat într-o bază terestră, în nordul Europei (Redzikowo, în Polonia).
- Faza a IV-a (orizontul de timp 2020) – conform planificării din 2010 a Departamentului Apărării al SUA:
Presupunea extinderea protecţiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM3 şi a sistemelor radar, cu amplasarea în Polonia a unei noi clase de interceptori. În martie 2013, partea americană a anunţat ajustarea EPAA, care a presupus renunţarea la această fază.
La 17 septembrie 2009, Preşedintele SUA a anunţat decizia de a dezvolta sistemul american de apărare antirachetă în Europa într-o abordare nouă, adaptivă, în etape (EPAA / European Phased, Adaptive Approach to Ballistic Missile Defense), care să protejeze mai bine forţele desfăşurate în Europa şi în teatrele de operaţii, atât americane, cât şi ale Aliaţilor, precum şi teritoriul SUA şi al Aliaţilor lor.
Această abordare prezintă o serie de avantaje clare faţă de planul fostei Administraţii americane:
- sporeşte capacitatea de a apăra Europa, în condiţiile în care ameninţările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune sunt în creştere (în acest sens, varianta propusă de actuala Administraţie americană ţine cont şi răspunde celor mai noi evaluări privind riscurile de atacuri cu rachetă); prin urmare,
- răspunde ameninţărilor actuale şi poate încorpora rapid, mai uşor, noi tehnologii, pe măsură ce tehnologiile continuă să evolueze;
- va deveni operaţională mai repede decât varianta anterioară: practic, concretizarea noii opţiuni de sistem de apărare antirachetă se va realiza cu şase sau şapte ani mai devreme decât potrivit planului precedent;
- acoperă integral teritoriul României (şi, în final, al tuturor statelor Aliate); varianta Administraţiei anterioare nu asigura protecţie anti-rachetă decât pentru o porţiune redusă de teritoriu, în nord-vestul României.
