Propunerea Secretarului General al NATO privind clauza de solidaritate în viitorul concept strategic al NATO, care va permite ca un număr de activităţi, cum este cazul prezenţei avansate în Flancul Estic, să fie finanţate din bugetul comun, va fi în beneficiul României, motiv pentru care ministrul Bogdan Aurescu l-a susţinut fără ezitare, la fel ca mulţi alţi miniştri de externe, a declarat vineri Mircea Geoană.
Secretarul General Adjunct al NATO a făcut această afirmaţie într-un briefing pentru jurnaliştii români, care a avut loc după reuniunea miniştrilor afacerilor de externe din ţările membre de marţi şi miercuri, în care s-a discutat inclusiv despre procesul de reflecţie NATO 2030, care ar urma să ducă în final la conturarea unui nou concept strategic al NATO.
“Secretarul General (Jens Stoltenberg – n.r.) a prezentat câteva propuneri care sunt ambiţioase. Una dintre cele opt propuneri pe care Secretarul General le-a avansat şi pe care miniştrii de externe le-au dezbătut (…) este cea legată de finanţarea comună. Secretarul General nu propune o creştere a contribuţiilor statelor aliate la bugetele naţionale de apărare. Suntem în continuare interesaţi de cei 2% pe care România îi îndeplineşte de câţiva ani buni de zile, în timp ce alte state aliate merg în continuare către această ţintă (…)”, a spus Geoană.
El a precizat că secretarul general al NATO nu cere o creştere a efortului financiar al naţiunilor pentru bugetele NATO, militar şi civil, care reprezintă în prezent undeva spre 3% din investiţiile şi cheltuielile de apărare ale statelor aliate.
“Din acestea Secretarul General propune ca un număr de activităţi, care urmează să fie agreate de aliaţi, să nu mai fie finanţate strict din resurse naţionale, din proiecţie bugetară naţională – cum este cazul astăzi a prezenţei avansate din Flancul Estic, cea din zona baltică şi poloneză, cea din zona Mării Negre inclusiv la noi în România – şi ca o parte mai mare a acestor investiţii de apărare să fie făcută prin bugetul comun”, a explicat Geoană.
El susţine că principala motivaţie a iniţiativei este creşterea “nivelului de solidaritate şi de coeziune în interiorul Alianţei”.
“Putem, evident, să mergem în continuare cu acest mod în care britanicii care conduc grupul de luptă din Estonia, canadienii care conduc în Letonia, germanii care conduc în Lituania (…) să continue să facă acest lucru individual, la nivel naţional, dar credem că ar fi un gest de solidaritate dar şi de repartizare a resurselor, astfel încât să putem să avem mai multă coeziune în jurul acestor lucruri”, a pledat înaltul oficial al NATO.
În acelaşi timp, a spus Mircea Geoană, acesta nu este singurul domeniu în care conducerea NATO crede că se poate face mai mult din punctul de vedere al finanţării.
“Avem parteneriatele NATO. Astăzi ele sunt finanţate în principal prin instituţia ‘trust funds’. Perfect în regulă, ar trebui să continue, dar dacă am avea şi o parte de finanţare comună şi pentru parteneriate ar fi un lucru foarte bun. Sau noile tehnologii, care sunt un subiect de mare actualitate şi cred că aţi observat maniera extrem de energică în care Marea Britanie s-a poziţionat (…) Şi acolo credem că am putea să găsim formule de a putea să investim împreună”, a adăugat Geoană.
El a precizat că această negociere în vederea summitului NATO va continua şi că “sunt naţiuni care sunt foarte ambiţioase, altele care sunt un pic mai reticente, dar nu este nimic anormal”.
“Este logica NATO de discuţii, de negociere, sunt convins că ideea acestei clauze de solidaritate, cum o numim noi în documentul secretarului general, îşi va găsi reflectarea la summitul NATO şi vom crea toate condiţiile de consensualizare, suntem o Alianţă bazată pe consens. Acest lucru va fi în beneficiul Flancului Estic, inclusiv al României, inclusiv al zonei Mării Negre, este un lucru care ne va ajuta, de aceea şi ministrul (Bogdan) Aurescu a exprimat fără ezitare susţinere, ca şi mulţi alţi miniştri de externe, în jurul acestui concept”, a mai spus Geoană citat de Agerpres.
