Home Articole Secretarul General al NATO pentru Antena 3 : “Intarim prezenta militara in...

Secretarul General al NATO pentru Antena 3 : “Intarim prezenta militara in zona Marii Negre”

1679
0

In prima zi a ministerialei de aparare de la Bruxelles, Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a sustinut o conferinta de presa in care a detaliat deciziile primei zile a reuniunii. La finalul zilei, Stoltenberg a organizat o conferinta de presa

I-am adresat o intrebare Secretarului General al NATO despre intarirea Flancului Estica si a zonei Marii Negre.

Iata intrebarea si raspunsul, de la min 31.40 :

“In ultimii ani, am sporit semnificativ prezenta militara in zona estica a Aliantei. Avem o prezenta rotationala avansata (Tailored Forward Presence) in Romania, cu Brigada Multinationala de la Craiova si in Nord, cu Grupurile de Lupta din zona Baltica si in Polonia, mai multa Politie Aeriana si mai multe nave militare din fortele navale NATO.

In ultimele luni am vazut si nave militare americane, cel putin 3, in Marea Neagra dar si alte state aliate operand in Marea Neagra.

Avem 3 state riverane la Marea Neagra – Turcia, Romania si Bulgaria – si avem 2 parteneri apropiati, Ucraina si Georgia.

Deci aliatii investesc mai mult.

Avem si sistemul Alliance Ground Surveillance (AGS), drone care patruleaza si supravegheaza de-a lungul frontierelor noastre, in special in Sud si Est, imbunatatesc capacitatea si abilitatea noastra de a executa misiuni de cercetare, recunoastere si culegere de informatii la frontierele noastre.

Un alt motiv pentru care am facut o propunere ca sa existe mai multa finantare NATO pentru descurajare si aparare este eu cred ca investind mai mult impreuna vom stimula mai multi aliati sa furnizeze mai multe capabilitati, in special pe Flancul Estic si in zona Marii Negre si a Marii Baltice”.


Background :

Adaptarea NATO a continuat la Summit-ul de la Varşovia, în 2016, când a fost aprobată consolidarea posturii de descurajare şi apărare colectivă, care oferă o mai bună protecţie cetăţenilor şi teritoriilor aliate.

Aceasta s-a realizat, în principal, prin adoptarea de măsuri vizând în special întărirea flancului estic, respectiv:

● crearea unei prezenţe rotaționale înaintate a NATO pe flancul estic, respectiv „consolidate” pe segmentul nord-estic (enhanced Forward Presence – eFP) şi „adaptate” (tailored Forward Presence – tFPpe segmentul sud-estic (aceasta din urmă vizeaza regiunea Mării Negre și a fost structurată pe baza unui set de propuneri ale ţării noastre, acoperind domeniile terestru, maritim şi aerian)

● continuarea dezvoltării capabilităţilor aliate şi a întăririi capacităţii organizaționale de a contracara toate tipurile de ameninţări, indiferent de natura şi provenienţa acestora, pe baza menţinerii tendinţei de creştere a resurselor alocate apărării

● declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice

● îmbunătăţirea capacităţii de anticipare şi evaluare strategică

● consolidarea posturii maritime aliate

● angajamentul pentru apărarea cibernetică

● întărirea rezilienţei şi a pregătirii civile la nivelul statelor aliate

● reconfirmarea rolului descurajării nucleare ca element esenţial al posturii de descurajare aliate

Alte decizii ce vizează în mod direct România presupun creşterea prezenţei aeriene şi maritime aliate în regiune şi crearea unei funcţii de coordonare a activităţilor maritime ale NATO în Marea Neagră.

Acestea se materializează inclusiv prin activităţi de instruire integrată şi exerciţii la care participă Forţele Navale Permanente ale NATO (SNFs), alături de nave ale statelor riverane şi alte altor aliaţi interesaţi.

NATO asigură coordonarea acestor activităţi maritime, ceea ce permite o mai bună supraveghere a situaţiei din regiune, precum şi asigurarea coerenţei dintre activităţile NATO în Marea Neagră şi activităţile maritime ale Alianţei în ansamblu, se precizeaza intr-un document guvernamental romanesc.

S-a urmărit, de asemenea, şi consolidarea flancului sudic, prin adoptarea unui cadru de adaptare a NATO la provocările şi ameninţările venite din această direcţie strategică.

La Summit-ul NATO de la Bruxelles, în iulie 2018, Alianța a reconfirmat angajamentul de menținere a credibilității, coerenței și rezilienței posturii aliate de descurajare și apărare, inclusiv prin creșterea capacității de reacție, a nivelului operațional al forțelor și îmbunătățirea capacității de reîntărire.

În termeni concreți, deciziile politice adoptate vizează: ● constituirea, până în 2020, a unor grupări de luptă (30 de nave maritime de luptă, 30 de batalioane mecanizate sau blindate, și 30 de escadrile de aviație de luptă), gata de acțiune în decurs de 30 de zile; ● creșterea capacității de dislocare, reîntărire și sprijin a forțelor, prin pregătirea riguroasă a zonei de responsabilitate a SACEUR; ● îmbunătățirea posturii maritime, inclusiv luarea în calcul a exersării acțiunilor militare amfibii, protecția liniilor strategice de comunicare, precum și realizarea reîntăririlor pe cale maritimă; ● pregătirea procedurilor pentru invocarea Art. 5 în cazul acțiunilor ostile de natură hibridă; ● adaptarea Structurii NATO de Comandă, inclusiv dezvoltarea unui comandament terestru de nivel Corp pe teritoriul României (inițiativă a țării noastre, apreciată de aliați ca reliefând importanţa strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spaţiului euroatlantic şi necesitatea creşterii prezenţei aliate înaintate în această regiune).

Implementare. Contribuții naționale

România a fost şi rămâne contribuitor şi beneficiar al măsurilor de securitate și apărare adoptate începând cu 2014, care au vizat, deopotrivă, consolidarea securităţii Alianţei şi, implicit, a celei naţionale. Demersurile proactive pe palier militar, politico-militar şi diplomatic, s-au concretizat prin consolidarea prezenţei aliate pe teritoriul României şi în zona Mării Negre.

Astfel, au fost create la București două comandamente multinaţionale, ca parte a Structurii de Forțe a NATO – Comandamentul Multinaţional de Divizie pentru sud-est (MND SE HQ) şi Unitatea de Integrare a Forţelor Aliate (NFIU), care au rolul de a sprijini derularea unor eventuale misiuni în zona sudică a flancului estic aliat.

În contextul consolidării prezenței înaintate Aliate pe flancul estic, România contribuie atât la implementarea măsurilor aferente eFP, cât și – mai ales – tFP. Pentru implementarea eFP, România asigură permanent, prin rotație, o capabilitate de apărare antiaeriană, de nivel companie, dislocată în Polonia, în cadrul grupului de luptă coordonat de SUA.

În ceea ce privește tFPpe dimensiunea terestră a fost constituită Brigada Multinaţională (MN BDE) de la Craiova. Comandamentul acestei brigăzi a devenit complet operațional în noiembrie 2018, când a fost declarată capacitatea sa operațională finală, fiind astfel în măsură să asigure, sub comanda MND-SE HQ, cadrul de instruire a structurilor subordonate și afiliate, precum și comanda și controlul unei operații NATO de tip Art. 5 – apărare colectivă.

Pe dimensiunea instruirii, a fost creat Cadrul Multinațional Întrunit Intensificat de Instruire (Combined Joint Enhanced Training – CJET), complet operațional din toamna anului 2018, care permite statelor aliate să  afilieze sau să trimită forţe în România pentru ca, pe timp de pace, să se poată antrena în scopul creşterii interoperabilităţii şi capacităţii de apărare.

Pe dimensiunea aeriană, a fost implementată Inițiativa de Instruire în Domeniul Aerian (Air Combined Training Initiative – ACTI), in cadrul căreia se vor desfășura activități de instruire și pregătire în comun cu aliații, inclusiv pe teritoriul României.

Exercițiul SABER GUARDIAN 19 a fost cel mai mare exercițiu multinațional desfășurat pe teritoriul României în anul 2019 (3-24 iunie 2019, 13.500 de militari și 3.550 de mijloace tehnice din șase țări – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, România, Ungaria și Statele Unite ale Americii). Exercițiul a reliefat coeziunea, unitatea și determinarea aliaților și partenerilor precum și capacitatea de reacție ale NATO pe flancul de sud-est al Alianței.

În anul 2020, participarea forțelor naționale (aproximativ 400 de militari și 50 mijloace tehnice) la exerciții planificate pe teritoriul Estoniei, Letoniei și Georgiei și conectate cu exercițiul strategic al SUA DEFENDER EUROPE 20 a fost anulată în scopul prevenirii și limitării răspândirii virusului COVID-19.

S-a participat însă cu capabilități navale, alături de cele ale Georgiei, Italiei, Turciei și SUA, la exercițiul multinațional BREEZE 20 ­organizat de partenerii bulgari (10-18 iulie 2020) în vestul Mării Negre, pe baza unor scenarii complexe de luptă împotriva amenințărilor de suprafață.

Un detașament național românesc (140 de militari  şi 21 de mijloace tehnice)  a participat la exercițiul multinațional SABER JUNCTION 20 derulat în Centrul de Instruire Hohenfels din Germania (2-27 august 2020) și care contribuie la creșterea securității Europei și promovează stabilitatea din regiune.

Recent, a fost înființat în garnizoana Sibiu, cu dislocare temporară în garnizoana Bucureşti, Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East – HQ MNC-SE). Această capabilitate de comandă și control va fi pusă la dispoziția NATO, ca element integrator al planurilor naționale și aliate de apărare, conferind astfel, coerenţa lanţului de comandă şi control în plan regional şi, în cele din urmă, contribuind la întărirea posturii de descurajare şi apărare a flancului estic al NATO.

HQ MNC-SE va avea statut de comandament militar internațional, subordonat unui comandament aliat, în afara structurii naționale de comandă și control. Organizarea, funcționarea, încadrarea cu personal și alte detalii necesare îndeplinirii misiunii vor fi stabilite prin înțelegeri încheiate cu autoritățile militare ale NATO și statele aliate participante. Dislocarea Comandamentului la misiuni în afara teritoriului statului român se va executa la ordinul autorităților militare ale NATO.

În vederea creșterii contribuției sale la apărarea colectivă, a îmbunătățirii interoperabilității la nivelul Alianței și a consolidării legăturilor cu ceilalți aliați, România este implicată în derularea mai multor inițiative multinaționale de dezvoltare de capabilități, precum:

Supravegherea Spațiului Terestru al Alianței (AGS

Sistemul NATO de Supraveghere Timpurie și Control  (AWACS)

Capabilitatea Strategică pentru Transport Aerian (SAC)

Pregătirea Piloților Militari NATO în Europa (NFTE)

Toate aceste măsuri/demersuri au un caracter defensiv, sunt în concordanţă cu angajamentele internaţionale ale României şi cu nevoile de întărire a apărării naţionale şi a Alianţei, confirmând importanţa regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.


https://www.nato.int/cps/en/natohq/opinions_181560.htm

OANA LUNGESCU: We now have time for one last question, and that will go to Radu Tudor from Antena 3, Romania.

Press conference by NATO Secretary General Jens Stoltenberg

RADU TUDOR [Antena 3]: Thank you, Oana Lungescu. Secretary General, you have mentioned two days ago that today will discuss some decisions to reinforce measures on the Eastern Flank. General Ben Hodges from CEPA said in a study that the US administration needs to have a strategy on the Black Sea and that NATO must reinforce its measures on the Eastern Flank to the Black Sea. I kindly remind you that in the last 15 years, all the military aggressions from Russia were in the Black Sea: to Georgia, to Ukraine, to Crimea. And please, could you detail a bit what kind of measures NATO has in mind to enforce the Black Sea Area and the Eastern Flank? Thank you.

JENS STOLTENBERG: So, over the last years, we have significantly increased our military presence in the eastern part of the Alliance with the Tailored Forward Presence, as we call it, in Romania, with the training brigade in Craiova, and then with the battlegroups in the Baltic region – the Baltic countries. And in Poland, more air policing and also more naval presence, with different NATO Allied ships under the Standing NATO Maritime Forces. Just over the last months, we have seen, I think it’s three, actually, US naval ships in the Black Sea. And we have seen other Allied countries also operating in the Black Sea.

Then we have three littoral states: Turkey, Romania and Bulgaria; and we have two very close partners: Ukraine and Georgia.

Allies are investing more. We also now have the new Alliance Ground Surveillance, the drones that can also operate along our borders, especially in the east and in the south. That also improves our situational awareness, our ability to do reconnaissance and intelligence along our borders.

One of the reasons why I have put forward a proposal that we should have more NATO funding for deterrence and defence, is that I believe that by paying more of that together we will incentivise more Allies to provide the capabilities, also to the presence, or especially to the presence, in the eastern part of the Alliance, including in the Black Sea and the Baltic region.

Comunicat MApN :

În cadrul discuțiilor din prima zi a evenimentului – prezidate, de la Cartierul General al NATO de la Bruxelles, de Secretarul General al Alianței, Jens Stoltenberg – au fost abordate tematicile referitoare la agenda „NATO 2030”, precum și în relație cu implementarea posturii colective de descurajare și apărare, partajarea echitabilă a responsabilităților (burden-sharing) și agenda trans-atlantică de securitate. Reuniunea virtuală a oferit ocazia primei participări, în format aliat, a noului secretar american al apărării, Lloyd J. Austin.

În cadrul discuțiilor purtate în prima zi a reuniunii, ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a exprimat sprijinul României pentru continuarea procesului „NATO 2030” și a evidențiat angajamentul țării noastre privind asigurarea cheltuielilor pentru apărare, în linie cu deciziile şi cerinţele specifice la nivel aliat. De asemenea, ministrul apărării naționale a reiterat susținerea României pentru aprofundarea procesului de adaptare şi consolidare a posturii Alianței de descurajare şi apărare, în linie cu cerinţele mediului de securitate pe termen mediu şi lung.

Pe parcursul unei sesiuni speciale, cu participarea Finlandei și Suediei – țări partenere ale Alianței, şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri europene și politica de securitate, Joseph Borell, au fost evidențiate provocările și amenințările de securitate comune în vederea identificării de soluții pentru gestionarea eficientă a acestora, inclusiv în dezvoltarea cooperării NATO-UE. În context, ministrul român al apărării a subliniat rolul fundamental al relației trans-atlantice pentru securitatea și apărarea europeană și a evidențiat poziția centrală a aspectelor securitare privind flancul Estic al NATO pentru agenda prioritară de lucru a aliaților.

 

 

 

Leave a Reply