Judecătorii CSM îi transmit lui Klaus Iohannis că nu acceptă ordine de la un preşedinte aflat în campanie electorală care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică şi subliniază că este inacceptabil faptul că şeful statului dictează cum să interpreteze normele privind statutul judecătorilor.
„Recomandările Comisiei de la Veneţia, la care face trimitere Preşedintele Klaus Iohannis, se referă la legislaţia statului Kyrgyzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcţie politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală. Mai mult, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneţia, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcţie după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independenţa sa ulterioară”, se arată într-un comunicat transmis de Secţia pentru judecători CSM.
În sursa citată se arată că standardele statelor Uniunii Europene arată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcţiei de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităţilor.
„Spre exemplu, ministrul justiţiei din Portugalia este, în prezent, un magistrat de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcţia de ministru al justiţiei, aceasta a fost numită judecător la curtea supremă din Portugalia, urmând a funcţiona la această instanţă după expirarea mandatului. Reglementări sau situaţii similare se regăsesc în Spania şi Italia, unde judecătorii sau procurorii ce ocupă funcţia de ministru al justiţiei sunt suspendaţi din magistratură pe aceasta perioadă”, mai spun judecătorii din CSM.
Ca atare, atrag atenţia magistraţii, reglementarea incompatibilităţii dintre funcţia de judecător şi cea de ministru al justiţiei ţine de opţiunea legiuitorului naţional, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneţia.
Secţia mai menţionează că prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituţională a arătat că funcţia de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie de demnitate publică, iar incompatibilitatea există chiar si în ipoteza suspendării din funcţie a acestuia.
„Niciun considerent din decizia Curţii Constituţionale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fie propus pentru numirea în funcţia de ministru al justiţiei implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curţii Constituţionale într-o modalitate distorsionată şi contrară raţionamentului juridic cuprins în considerentele acesteia. În ceea ce priveşte incompatibilitatea propriu-zisă, aceasta apare doar în momentul în care două funcţii sunt deţinute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcţie”, mai spune Secţia.
Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităţilor, sunt de competenţa exclusivă a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, si nu a Preşedintelui României, spun judecătorii în comunicat.
„Transmiterea de către Preşedintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secţia pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă. Secţia pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte aflat în campanie, care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică”, subliniază magistraţii.
De asemenea, Secţia pentru judecători atrag atenţia că vor apăra independenţa puterii judecătoreşti de „presiuni şi imixtiuni, indiferent de persoana care le exercită”.
„De asemenea, date fiind prerogativele conferite constituţional, Secţia pentru judecători va acţiona, ferm şi fără nicio ezitare, pentru a nu permite ca justiţia să fie folosită în confruntarea electorală, sprijinind, în schimb, toate acţiunile ce au ca scop creşterea calităţii actului de justiţie şi a independenţei acestuia, în interesul milioanelor de cetăţeni, beneficiari ai actului de justiţie”, mai arată sursa citată.
Precizările vin după ce, joi, Administraţia Prezidenţială a precizat, ca replică la prima scrisoare a judecătorilor din CSM, că preşedintele nu a respins-o pe Dana Gîrbovan judecătorul, ci cetăţeanul, precizând că opinia CSM e îngrijorătoare deoarece induce ideea că şeful de stat ar fi putut numi un magistrat în Guvern.
Şi de această dată, trei judecători CSM se delimitează de comunicatul de presă transmis de Secţie.
„Aceeasi trei membri ai Sectiei de judecatori, adica eu, Mihai Balan si Bogdan Mateescu, ne-am opus acestui comunicat. Imi voi exprima pozitia privind circumstantele nominalizarii unui judecator pentru functia de ministru al justitiei, in lumina legislatiei romane, in sedinta Sectiei de judecatori de marti, 3 septembrie 2019, avand pe ordinea de zi cererea de revocare a demisiei formulata de doamna judecator Dana Cristina Garbovan”, a scris pe Facebook judecătorul CSM Andrea Chiş.
