Si Dino a fost la Neversea

Militari din Armata României au promovat cariera militară pentru prima dată la festivalul de muzică Neversea, care a avut loc recent pe plaja Modern din Constanța, scrie publicatia Observatorul Militar.

La standul MApN din aria festivalului au fost prezenți elevi și studenți din instituțiile militare de învățământ și personal din Forțele Terestre, Aeriene și Navale.

Participanții la festival au putut să observe, îndeaproape, tehnică și aparatură folosită în misiuni internaționale și să relaționeze cu militarii români, dar și cu cei care urmează programe de studii în instituțiile militare de învățământ.

De la Neversea nu a lipsit nici binecunoscutul câine Dino, care, îndrumat de conductorul său, plutonier-major Robertino Mocanu, a fost una dintre vedetele nedeclarate ale plajei.

Dino este deja o vedeta canina binecunoscuta gratie reportajelor media despre misiunile in care a participat.

Foto: Laurențiu Turoi

De asemenea, militarii din Forțele pentru Operații Speciale s-au bucurat de o popularitate asemănătoare cu cea a artiștilor, fără a urca pe scenă.

Elevii și studenții militari au fost cei cărora li s-au adresat cele mai multe întrebări despre începutul carierei militare.

Foto: Laurențiu Turoi

Turiștii au avut reacții dintre cele mai diverse. Unii  au fost uimiți că se urmărește promovarea carierei militare la unul dintre cele mai populare festivaluri din țara noastră, iar alții, datorită ineditului, nu înțelegeau ce căutau militarii la Neversea. Asta, în timp ce mulți pur și simplu și-au făcut poze lângă tehnică și militarii noștri pentru a le posta pe rețelele sociale.

Foto: Laurențiu Turoi

Cert este că după acest eveniment sunt mulți tineri participanți la festival care văd acum cariera militară ca o opțiune demnă de luat în seamă pentru viitor.

Revenind la vedeta canina Dino, iata un articol amplu despre acest caine special si predecesorii sai in misiunile militare :

EODD înseamnă mult mai mult decât ceea ce se poate înţelege prin simpla denumire Explosive Ordnance Detection Dog. În realitate este combinaţia între o prietenie sinceră, o legătură de suflet şi ataşamentul necondiţionat dintre un militar şi un câine de serviciu, scrie presamil.ro

Plutonierul-major Robertino Mocanu este în armată din anul 1999. A început ca militar angajat pe bază de contract, iar din anul 2004 a devenit subofiţer. Patru ani mai târziu a ales să facă parte dintr-o echipă EODD a Grupului 2 EOD, din Bucureşti.

Robertino Mocanu și Lord.

Pentru mine este mai mult decât un loc de muncă, este o pasiune. Încă de la vârsta de 14 ani am crescut câini. Chiar şi în prezent am acasă doi câini din rasa ciobănesc german şi așa am ajuns la concluzia că această meserie mi se potriveşte cel mai bine, că prin experienţa mea voi reuşi să aduc un plus în activitatea pe care o desfăşor. 

Robertino a vrut să arate întotdeauna că se poate, că este loc de mai bine şi că un câine militar poate fi pregătit în orice moment pentru un obiectiv propus. De altfel, a şi reuşit, până în prezent a pregătit trei câini pentru detectarea materialelor explozive.

În momentul în care a primit primul câine de serviciu, numit Benny, subofițerul avea deja experienţă în creşterea acestei rase, lucru ce s-a dovedit a fi un atu în dresajul şi educarea noului pui în vârstă de doar 11 luni.

Am avut două misiuni în Bosnia şi Herţegovina, în perioada în care eram militar angajat pe bază de contract, şi două în Afganistan, după ce am trecut în rândul subofiţerilor, una dintre ele alături de partenerul Benny, spune Robertino.

Dresajul pentru detectarea materialelor explozive începe ca o joacă cumingea, care mai târziu devine recompensa pentru care lucrează. Pentru a face un câine să înţeleagă că urmează să primească jucăria doar în momentul în care descoperă ceva ascuns, conductorul trebuie să se dedice în totalitate, să aibă răbdare şi încrederea că patrupedul va reuşi.

Trebuie să începi să-l cunoşti, să-i vezi starea de spirit, să-l observi continuu şi să te asiguri că amândoi lucraţi doar atunci când dispoziţia vine din ambele direcţii. Benny a fost un câine bun, care a înţeles foarte rapid ce avea de făcut. Ascultător, blând, prietenos, a primit foarte multe laude şi a fost întotdeauna apreciat pentru munca depusă.

Aplauzele nu au fost fără motiv, Benny a reuşit să descopere, în pământ, un dispozitiv exploziv improvizat care conţinea 25 de kilograme de explozibil, reuşind astfel să salveze mai multe vieţi. Cei doi au lucrat şi cu echipele EODD americane, pentru că trebuiau să cunoască şi substanţele care se găsesc în Afganistan şi pe care noi nu le avem în ţară.

După experienţa din teatrul de operaţii, pot spune clar că patrulele au o foarte mare încredere în aceşti câini. Cu toţii ne bazam pe simțurile lor şi niciodată nu s-a întâmplat să greşească. Putem spune că am salvat multe vieţi cu ajutorul lor.

Cert este că Benny nu a avut teamă în nicio misiune pe care a executat-o, deoarece pentru el totul a fost, aşa cum a învăţat de mic, o joacă, iar căutările s-au terminat întotdeauna cu o recompensă. A venit, din păcate, și momentul în care cei doi au fost nevoiți să se despartă. Benny s-a retras la vârsta de cinci ani şi jumătate, în 2013, reușind să se remarce prin felul exemplar în care şi-a făcut datoria.

Eşti alături de el în toate etapele vieţii sale, când mănâncă, doarme, când nu se simte bine, împărtășim fiecare moment frumos din viaţa fiecăruia şi nu este uşor să fii nevoit să treci peste clipe dificile, mărturiseşte subofiţerul.

Cel de-al doilea parteneral lui Robertino s-a numit Lord şi l-a preluat la vârsta de trei ani. Un câine matur, care deja ştia ce are de făcut, educat, docil şi foarte inteligent.Cu Lord am participat în multe misiuni interne şi la exerciţii demonstrative. De asemenea, am mai participat la multe activităţi, precumArmata – o şcoală altfel.

Împreună cu Benny

Un câine mediatizat şi în presa civilă, foarte mulţi jurnalişti fiind curioşi să-l cunoască, să-l fotografieze şi să se convingă de capacităţile lui în descoperirea explozibililor. Lord s-a retras şi el, la rândul său, la vârsta de şase ani şi jumătate, în2015.

Este cel mai dificil moment peste care conductorul trebuie să treacă ori de câte ori un camarad canin îl părăseşte. În scurt timp, însă, este nevoit să o ia de la capăt, cu un alt câine, şi să încerce să îl pregătească, să-şi dea silinţa să obţină rezultate din ce în ce mai bune.

Cel cu care face echipă în prezent, al treilea, se numeşte Dino şi are numai doi ani şi două luni. Încă lucrăm intens, avem zilnic antrenamente, pentru că doar în acest fel își formează deprinderile. Deja am participat şi cu noul partener la activităţi specifice şi s-a descurcat foarte bine. Până la urmă este o muncă în echipă, iar eu trebuie să-i urmăresc toate mişcările, să-l observ şi să ne cunoaștem cât mai bine unul pe celălalt, spune Robertino.

Această relaţie care se formează între cei doi camarazi este una specială, sunt prieteni, iar ca să ajungă la acest nivel trebuie să lucreze intens. Conductorul îşi pune viaţa în simțurile câinelui şi îi oferă toată încrederea pentru că acesta îi asigură deplasarea pe un drum necunoscut.

Un antrenament cu Dino.

Contăm pe aceşti câini de serviciu, mai ales că misiunile noastre au loc şi pe teren în care există elemente de muniţie neexplodată. Comanda mea este startul efectiv al lucrului, iar în clipa în care acesta descoperă ceva suspect, se aşază şi îşi așteaptă recompensa. Încearcă să îmi semnalizeze faptul că a găsit ceva suspect prin procedee pe care doar noi le cunoaştem. Din acel moment, misiunea echipei EODD ia sfârşit şi acționează echipa EOD pentru înlăturarea pericolului.

Şi cu Dino a participat la proiectul Armata–O şcoală altfel sau la alte activităţi menite să promoveze imaginea armatei.

Este un magnet pentru copii, vin şi sar la gâtul său, îl iau în braţe, fac fotografii şi îi oferă afecţiune, iar acesta este un alt aspect pentru care ai nevoie de câini blânzi şi jucăuşi. De asemenea, nici Dino nu se lasă mai prejos şi le răspunde cu aceeaşi monedă, se joacă, aleargă şi se bucură de atenţia primită.

Poate că din exterior totul pare uşor, simplu, dar nu este chiar aşa. Performanţa nu este garantată, iar acest tip de lucru, cu explozibili, necesită o răbdare sporită.

Selectaţi sunt câinii blânzi, ascultători, cuminţi, docili, aportori, iar un exemplar bun poate să dea rezultate chiar şi după trei sau patru zile.

Chiar şi aşa, un număr foarte mic de câini reușesc să devină specializaţi în detectarea explozibililor. Trebuie să aibă temperamentul potrivit, care să se adapteze la cel al conductorului.

Câinii de serviciu care nu mai sunt activi sunt păstraţi şi îngrijiţi la fel ca şi cei care sunt în activitate. Grupul 2 EOD deţine un pensionar, se numeşte Becks şi are vârsta de zece ani şi jumătate. Chiar dacă acesta nu mai este folosit în misiuni, a rămas în continuare în grija conductorului şi se bucură de toate drepturile pe care le are orice câine aflat în activitate: hrană, atenţie, afecţiune şi îngrijire corespunzătoare.

Acum, după ani de experienţă, Robertino a ajuns la concluzia că se poate obţine performanţă cu aproape orice câine de serviciu. Acesta a înţeles şi că doar prin muncă, dragoste, pasiune, răbdare şi multă atenţie poţi transforma un câine normal în unul specializat în detectarea materialelor explozive.

Pentru noi, conductorii, sunt mai mult decât nişte câini, fac parte din familia noastră şi facem tot posibilul pentru a-i răsplăti pentru tot ajutorul pe care ni-l oferă.

#Armata, #Dino, #Neversea