O figura sinistra a sistemului politic din Romania s-a pronuntat azi in mod partizan pentru protectorul sau.
Este vorba despre presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, o unealta umila a lui Traian Basescu.
In legatura cu implicarea lui Traian Basescu in campania electorala a PMP ca membru de facto al acestei formatiuni si de activist-propagandist de la Cotroceni sau de pe plaja Neptun cu tricoul pe care scrie : “Votati PMP”, presedintele CCR Augustin Zegrean a declarat :
“”Din câte ştiu eu, în România nu mai închizi pe nimeni. Nu mai închizi demult, de pe vremea lui Stalin, pentru opiniile politice exprimate. Deci, dreptul la opinie, dreptul la cuvânt nu poţi să-l iei nimănui, că-i preşedinte, că-i vlădică, că-i opincă, dreptul la opinie îl are fiecare”, a afirmat şeful CCR.
“Dacă eu aş purta un tricou, ce aţi zice? Ar fi vreo problemă dacă aş purta un tricou? Şi eu port tricouri, am multe tricouri. Dar când poartă anumite persoane tricouri cu însemnele acelea de firmă, nu? E vreo problemă?”
Prin aceste afirmatii, Zegrean se antepronunta in sesizarea pe care Guvernul o depune la CCR privind implicarea neconstitutionala de partea unui partid politic a presedintelui Traian Basescu.
Zegrean batjocoreste si milioane de oameni care au votat la referendumul din Iulie 2012 pentru demiterea lui Basescu, scrutin al carui rezultat a fost manipulat in mod grosolan de CCR. Fostul membru PD numit de Basescu presedinte CCR ignora faptul ca DNA s-a implicat abuziv si nedemocratic in anchetarea referendumului, ca procurorii au folosit metode staliniste pentru a afla cu cine au votat oamenii pe 29 Iulie 2012 si amenintarea fatisa a lui Basescu potrivit careia “cei care au organizat acest referendum vor plati o factura foarte scumpa”.
El a arătat că preşedintele are drept de vot, dar nu şi de a se implica în campania electorală, interdicţie aplicată şi în cazul altor categorii profesionale, explicând astfel că un profesor îşi pierde locul de muncă, iar un judecător şi un ofiţer sunt excluşi din magistratură, respectivă din armată dacă se implică în acţiuni cu caracter electoral.
“Pentru a avea un punct de vedere oficial al Curţii Constituţionale, Guvernul va sesiza Curtea, în baza articolului 34, aliniat 1 din Legea 47/1992 care organizează activitatea CC, cu trei solicitări: să analizeze existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, cel abilitat prin Constituţie şi lege să organizeze campania electorală, şi Preşedinte, să stabilească că acest conflict este cauzat de implicarea directă a preşedintelui în campania pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European şi în campania pentru alegerea unor mandate de deputat şi senator şi să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar că preşedintele României, ca şi alte categorii de persoane care ocupă anumite funcţii, nu are dreptul de a face campanie electorală şi de a se implica activ. În baza deciziei Curţii Constituţionale, evident vom proceda în consecinţă”, a spus Ponta.
Întrebat de presă ce înseamnă “a proceda în consecinţă” şi dacă aceasta presupune iniţierea unei noi suspendări din funcţie a preşedintelui, Ponta a afirmat doar că orice decizie a CC este obligatorie.
El a adăugat că o decizie a CC va avea efecte şi asupra altor categorii profesionale, respectiv dacă acestea se pot implica în campanie.
(2) Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autorităţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziţiei părţilor şi opinia autorului cererii.
(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere.
(3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin.(1), a probelor administrate şi a susţinerilor părţilor.
