O cercetare sociologică realizată de Centrul de Studii și Cercetări Infopolitic (CSCI) arată că 60-70% dintre respondenți consideră că românii erau mai patrioți pe vremea comunismului, răspuns dat mai ales de cei trecuți de 45 de ani, de cei care locuiesc în sate și de etnicii români.
O cercetare sociologică realizată de Centrul de Studii și Cercetări Infopolitic (CSCI) arată că 60-70% dintre respondenți consideră că românii erau mai patrioți pe vremea comunismului, răspuns dat mai ales de cei trecuți de 45 de ani, de cei care locuiesc în sate și de etnicii români.
Trei sferturi asociază protecția mediului cu noțiunea de patriotism, mai ales bărbații și pensionarii, indiferent de preferința politică. Cu sancționarea “manifestărilor nepatriote” care jignesc țara sunt de acord peste 70%, mai ales persoanele mai în vârstă și mai puțin educate și locuitorii din mediul rural, mai mult votanții stângii. Este ceva mai puțin acceptabil pentru cei cu studii superioare și printre tineri în general, conform concluziilor CSCI.
Pentru cei care au răspuns la întrebările sondajului, orientarea prooccidentală a țării noastre înseamnă: încredere mare în UE (69%) și SUA (62%) și foarte mică în Rusia (10%). Totuși, destul de puțini au încredere foarte multă chiar și în reprezentanții Occidentului (18% în UE, 15% în SUA). Încredere mai multă în Occident au votanții PSD și PNL și cei trecuți de 45 de ani. Intelectualii par să aibă mai puțină încredere în Occident decât cei fără studii superioare sau vârstnicii, fiind undeva pe la 50%.
Conform aceleiași cercetări, românii sunt în puternic dezacord cu proiectul autonomiei maghiarilor (72%). În privința statuilor unor maghiari care au luptat împotriva țării, jumătate consideră că ar trebui mutate și jumătate că ar trebui lăsate unde sunt.
“Am clasificat ca antimaghiari 30% din populația țării, aceia care nu au încredere în UDMR, sunt total împotriva autonomiei și nu doresc ca acele statui să existe. Sentimente antimaghiare mai puternice (peste 35%) sunt printre pensionari, dar și intelectuali, mai mult printre bărbați și în rândul ardelenilor nonmaghiari (40%). Muncitorii și tinerii fără studii superioare de etnie română sunt mai puțin interesați de acest aspect (25-30% antimaghiari)”, arată autorii studiului.
Totodată, 40% dintre români consideră că un conflict militar cu Rusia este iminent, 25% spun că este posibil și alți 25% nu cred că se va întâmpla. Aproape trei sferturi se bazează pe sprijinul SUA, iar bărbații sunt mai convinși decât femeile că va exista un conflict.
Cei mai mulți români (45%) consideră că unirea României cu Republica Moldova va putea avea loc doar după intrarea Moldovei în Uniunea Europeană, în timp ce 30% apreciază că cele două evenimente sunt independente. Un sfert nu știu ce să răspundă. Printre votanții dreptei, ideea unirii iminente este mai larg răspândită.
Întrebați ce partid consideră a făcut mai multe pentru unirea cu Moldova, 30% nu pot răspunde. Dintre ceilalți, există o egalitate între PSD și PNL (câte 22-23% fiecare), mai relevă cercetarea Infopolitic.
Cercetarea “‘Naționalism’ românesc” (partea a II-a) a fost realizată în perioada 16 — 24 februarie, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de persoane de 18 ani și peste, după metoda CATI. Eșantionul a fost validat pe baza datelor INSSE 2009 și a recensământului populației din 2002. Eroarea tolerată este 3%, la un nivel de probabilitate de 95%.
