Publicatia Intelligence a Serviciului Roman de Informatii isi continua seria de analize cu un subiect nou, interesant.

SRI explica intr-o analiza ce inseamna conceptul de “smartivist”

Servicii pentru comunități inteligente

Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au organizat în grupuri în interiorul cărora s-au stabilit diferite relații de ordin social. Odată cu evoluția umanității a crescut și complexitatea relațiilor dintre membri. La începuturi, oamenii erau organizați pe criterii ce țineau cont de gradele de rudenie creând familii extinse care au evoluat în triburile de mai târziu. Ulterior, indivizii au creat mici comunități care au stat la baza dezvoltării viitoarelor orașe-stat și primelor forme de organizare statală. Din acest punct omenirea a progresat într-un ritm accelerat, iar revoluțiile care au marcat istoria au început să se succeadă la intervale de timp tot mai mici. Rezultatul îl trăim, în prezent, în era informațională din care evoluăm cu repeziciune spre cea a cunoașterii.

În ultimii 150 de ani lumea a înregistrat un avans tehnologic accelerat, iar cantitatea de cunoștințe a crescut într-un ritm la fel de rapid. Dacă la începutul secolului trecut cunoștințele globale se dublau o dată la 100 de ani, la încheierea celui de al Doilea Război Mondial fenomenul se petrecea o dată la 25 de ani, în 2013 la 13 luni, iar prognozele din 2019 estimau că în anul 2020 dublarea urma să aibă loc la fiecare 12 ore.

Impactul tehnologiei asupra vieții cotidiene

În ceea ce privește relațiile sociale, definite de contactul direct dintre indivizi, acestea au cunoscut schimbări majore odată cu revoluția generată de apariția Internetului. Odată ce mediul virtual a căpătat amploare, iar numărul de persoane prezente în online a crescut continuu, interacțiunile umane s-au extins și uneori chiar transferat complet în acest mediu datorită vitezei de comunicare. Astfel, întrucât oamenii au căutat permanent soluții care să le permită să comunice cât mai rapid, gradul de interconectivitate al grupurilor în mediul virtual a crescut exponențial. Practic, în prezent, lumea a devenit o rețea de rețele sau un sistem de sisteme, interconectate și interdependente într-o măsură fără precedent în istoria umanității.

Astfel, avansul tehnologic și viteza de transmitere a informației în orice parte a lumii, fără a ține cont de granițele naționale tradiționale, au creat un context în care indivizii au devenit expuși unor stimuli externi care au determinat schimbări majore atât în viața oamenilor cât și în politica statelor, de la rute comerciale, la adoptarea de politici publice și planuri de guvernare. Întregul proces de inovație, creativitate, dezvoltare și digitalizare a vieții social-economice a făcut posibil ca în prezent omenirea să poată aduce schimbări mediului natural prin legi de proiectare inteligentă.

Accelerarea urbanizării și aglomerările umane apărute în spații care au început să se extindă pe verticală au adus o serie de noi provocări legate de identificarea și implementarea unor planuri ce vizează infrastructura, dezvoltarea durabilă, accesul facil al cetățenilor la servicii etc. Momentul în care dezvoltarea tehnologică urma să influențeze procesul de adoptare a politicilor publice devenise doar o chestiune de timp. Tehnologiile digitale schimă în mod semnificativ și continuu economia, iar impactul lor devine tot mai vizibil asupra societății, forței de muncă, pieței bunurilor și serviciilor, respectiv a condițiilor de viață.

Pentru a răspunde nevoilor și cerințelor cetățenilor, al căror comportament s-a adaptat evoluției și inovației tehnologice, administrațiile naționale sau locale au început să implementeze sisteme și servicii inteligente (smart) care să asigure dezvoltarea comunităților. Adoptarea și generalizarea aplicațiilor smart a devenit o tendință îmbrățișată în special la nivel local, în mediul urban (smart city), dar și la nivel central, în state precum Estonia sau Singapore.

Orientarea spre oportunitățile digitale deschide calea prosperității și oferă o nouă direcție de evoluție lumii contemporane. Statele care nu vor adopta măsurile necesare adaptării la noul context digital și nu vor investi în tehnologie vor cunoaște decalaje greu de recuperat.

În contextul actual, generat de pandemia COVID-19, s-a demonstrat importanța rețelelor și a conectivității, respectiv a competențelor digitale în susținerea economiei, societății, continuării muncii și a monitorizării răspândirii virusului. Tehnologia a permis accelerarea procesului de cercetare și identificare a unei soluții la această criză, susținând efortul internațional de dezvoltare a vaccinului împotriva SARS-COV-2.

Cetățeanul, beneficiar și promotor al schimbării

Principalul aspect care trebuie să rămână în atenție este faptul că beneficiarul final al oricărei inițiative smart este cetățeanul. Prin urmare, cetățeanul poate și ar trebui să aibă un rol în conceperea, proiectarea, construirea și întreținerea orașelor și comunităților viitorului. Astfel, asistăm la o schimbare de abordare, în care alături de planificările generale „de sus în jos”, trebuie să permitem inovarea „de jos în sus” și dezvoltarea unor cadre de lucru care să aibă la bază colaborarea.

Pentru comunitățile care vor să devină smart, implicarea cetățenilor, prin dialog și dezbateri pentru găsirea celor mai bune soluții, dar și prin parteneriate public-private, joacă un rol deosebit de important. Implicarea cetățenilor este hotărâtoare, deoarece aceștia au dreptul să cunoască impactul tehnologiei asupra evenimentelor din viața cotidiană (naștere, trai, educație, economie, sănătate etc.).

Contribuția cetățenilor la inițiativele smart prezintă o provocare din două perspective. În primul rând, aceștia ar trebui să conștientizeze faptul că angajamentul trebuie să pornească de la educație și dezbateri publice. În același timp, statul trebuie includă alfabetizarea digitală în procesul de educație al cetățenilor săi, astfel încât aceștia să își însușească concepte elementare cu privire la noua tehnologie și utilizarea responsabilă a acesteia.

Cele două perspective sunt importante deoarece în prezent asistăm la o creștere a importanței consultărilor publice cu privire la inițiative ce generează un impact crescut în viața cetățenilor, iar aceștia ar trebui să decidă în deplină cunoștință inclusiv cu privire la efectele alegerilor lor. Acest tip ce cetățean a căpătat apelativul de „smartivist”, fiind definit ca o persoană care, în mod voluntar, susține activ procesul de creare a unor condiții mai bune de viață cu ajutorul tehnologiei. Smartivistul sprijină crearea unor comunități smart prin apelul la experți ori prin demararea unor inițiative, pentru depășirea provocărilor urbane, societale ori naționale specifice.

Astfel, suplimentar tehnologiei și infrastructurii, capitalul uman este fundamentul, combustibilul și cheia proiectării, dezvoltării, construirii și transformării digitale a orașelor și statelor în comunități smart. În acest fel, smart citizens vor fi membri ai societății care vor beneficia de activele smart ale orașelor și statelor, precum și de toate facilitățile oferite de tehnologie.

Caracterul smart al unei comunități este dat de capitalul uman și de digitalizare. Aceasta din urmă trebuie să fie accesibilă și sigură din perspectiva securității cibernetice, pentru ca în final cetățenii să se bucure de servicii adaptate secolului XXI.

Integrarea digitală europeană

În lucrarea „România și Piața Unică Digitală (PUD) a Uniunii Europene. Oportunități și provocări”, autorii (V.N, Gaftea; A. Ioniță; I. Nițu, I.F. Popa) arată că, în contextul inițiativelor Uniunii Europene în direcția dezvoltării unei Piețe Unice Digitale (PUD), este important ca un stat să conștientizeze că „transformarea digitală oferă modalitățile de reducere a decalajelor din Uniune, prin tehnologie, comunicare, accesibilitate și circulație rapidă”. Astfel, conform obiectivelor PUD „nu se poate vorbi de integrare în piața unică dacă instituțiile, operatorii economici și cetățenii nu sunt conectați prin proceduri de transmitere a informațiilor și prin prestări de servicii asemănătoare și interoperabile cu cele din alte state membre, fără să se realizeze digitalizarea la nivelul cel puțin al mediei europene. Prin digitalizare se economisește timp, hârtie, se poate diminua corupția și se obține o simplificare pentru cetățeni în demersurile lor către instituții”, scrie Intelligence, publicatia #SRI