Europenii au o sumă medie de 14.739 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și economii în 2019. În România, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este de 5.881 euro, în creștere cu 14% față de anul trecut, potrivit unui studiul realizat de compania GfK, scrie g4media.ro

România se află pe locul treizeci și doi în clasamentul european, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 5.881 euro. Românii se situează cu aproximativ 60% sub media europeană.

București conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.452 de euro. Această sumă echivalează cu 78% mai mulți bani decât în restul țării. Județe fruntașe sunt Timiș, Cluj, Ilfov și Brașov. La celălalt capăt al clasamentului se află județul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 3.706 de euro. Aceasta plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media națională și cu aproximativ 75% sub media europeană.

Venitul disponibil variază semnificativ între cele 42 de țări europene

Venitul net disponibil variază semnificativ între cele 42 de țări studiate: Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au cea mai mare putere de cumpărare medie, în timp ce Moldova, Kosovo și Ucraina se situează la polul opus.

Europenii au avut la dispoziție puțin sub 10 trilioane de euro în 2019. Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 3,5 procente în 2019, ceea ce este semnificativ mai mult față de valoarea anului trecut. Aceasta corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 14.739 euro. Clasamentele arată diferențe substanțiale între țările studiate în ceea ce privește suma disponibilă pentru europeni pentru alimente, întreținere, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanțe, cheltuieli de transport și de consum zilnic.

Liechtenstein ocupă din nou primul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 67.550 de euro. Aceasta depășește cu mult valorile celorlalte țări și este de peste 4,5 ori mai mare decât media europeană. Cu 42.067 de euro de persoană, Elveția ocupă locul al doilea, la fel ca și anul trecut. Toate celelalte țări dintre primele zece clasate au, de asemenea, o putere de cumpărare semnificativ peste media europeană. Luxemburg a intrat în top trei în acest an cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 35.096 de euro, eliminând Islanda de pe locul trei, care acum ocupă locul al patrulea. Suedia face schimb de poziție cu Finlanda, coborând de pe locul al nouălea pe al zecelea.

Șaisprezece dintre țările luate în considerare de studiu au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce douăzeci și șase scad sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 1.830 de euro.

Studiul „GfK Puterea de cumpărare în Europa 2019” este disponibil pentru 42 de țări europene la nivel detaliat, pe regiuni, municipalități și coduri poștale, alături de hărți digitale.


Depozitele bancare ale persoanelor fizice şi juridice din România au înregistrat un avans de 10% în septembrie (6,3% în termeni reali), faţă de aceeaşi lună a anului anterior, până la 346,1 miliarde de lei (72,7 miliarde de euro), arată datele Băncii Naţionale a României (BNR), publicate miercuri.

În august, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, depozitele bancare ale persoanelor fizice şi juridice din România au înregistrat un avans de 8,7% (4,6% în termeni reali), faţă de aceeaşi lună a anului anterior, până la 341,69 miliarde de lei (71,95 miliarde de euro).

În septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, depozitele în lei ale populaţiei au crescut cu 8,8%, până la 124,94 miliarde lei.

Totodată, depozitele în lei ale firmelor au avansat cu 8,2%, până la 101,48 miliarde lei.

Depozitele în valută ale populaţiei şi firmelor au crescut cu 12,9%, până la 119,68 miliarde lei.

Totodată, masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2019 un sold de 400,422 miliarde lei. Faţă de luna august 2019, aceasta a crescut cu 1% (0,9% în termeni reali), iar în raport cu septembrie 2018 s-a majorat cu 9,3% (5,6% în termeni reali).

1 COMMENT

  1. Of statistica din birou sau rau intentionata. Ca sa ajunga la 5000 de euro o suma dublata fata de realitate cred ca au adunat si veniturile din patrunjel gainile din curte si oul de la gaina ala al lui bombonel sau varujan . La Bucuresti este prea mica suma statistica tine cu ursu …cred ca depaseste 25000 . Sunt ei deputati si senatori de circumscriptii sau regiuni dar stau tot in bucuresti iar piata neagra duduie La astea daca mai adaugam pomenile electorale si ce justifica la curtea de conturi plus iertari de pacate gen ciorbea si alti saraci ai tarii depasim 25000. O statistica daca facem. viitorul in taxe model firea si consilierii cu venituri mici saracii pai mai creste putin la bucuresti: vrei prin centru cumperi euro5… sau platesti 15 lei ca treci si 15 lei ca te opresti in centru. Pompat oxigen din voluntari costa… apa cu rugina si apa de ploaie pe timp de.seceta costa ca trebuie marita statia de epurare ….taxa pe gropi santiere plimbat salvarile cu afumatoare apa nova radet……plimbat apa dintr-un sant in altu…. mofeturi venituri din cersit. vanzari de interzise contrabanda jocuri de noroc in beci. trafic ilegal de persoane si organe …….. pai bucurestiul trece de 50000 Ca nu spun aiureli stau dovada constructiile care tot rasar peste noapte in locul padurilor promise de firea si gasca de voluntari. Pai la ora asta Bucurestiul este pe primul loc la capitol venituri pe cap dar nu pe capul tuturor. Traiasca statistica lui stolo si compania!

Leave a Reply