In documentul intitulat “Raportul international privind situatia respectarii drepturilor omului in Romania in 2014”, Departamentul de Stat al SUA afirma negru pe alb : “instantele judecatoresti si procurorii pot fi trasi la raspundere pentru masuri nejustificate”.
Iata fragmentul :
“Procedurile de arestare si tratamentul detinutilor
Legea prevede ca doar judecatorii pot emite mandate de arestare si perchezitie, iar guvernul a respectat în general aceasta prevedere în practica. Conform legii, autoritatile au obligatia, la momentul arestarii, sa îi informeze pe cei re?inu?i ce acuzatii li se aduc si ce drepturi legale au, inclusiv ca au dreptul de a nu spune nimic si ca au dreptul la un avocat. Politia trebuie sa le explice celor retinuti ce drepturi au în limba pe care acestia o înteleg, înainte de le lua o declaratie. Autoritatile trebuie sa aduca persoanele retinute în fata unei instante în termen de 24 de ore de la arestare. Desi în general, autoritatile au respectat aceste prevederi în practica, pe parcursul anului s-au semnalat unele abuzuri. Conform legii, instantele judecatoresti pot decide judecarea în stare de libertate si arestul la domiciliu. Exista, de asemenea, un sistem de eliberare pe cautiune dar a fost rar folosit în practica. Detinutii au dreptul la asistenta juridica si, în cele mai multe cazuri, acestia au avut acces imediat la asistenta juridica oferita de un avocat ales de ei. Autoritatile au furnizat detinutilor cu o situatie materiala precara asistenta juridica din oficiu. În momentul arestarii, ofiterul de politie trebuie sa îl contacteze pe avocatul persoanei retinute sau baroul local pentru a solicita un avocat. Persoana retinuta are dreptul la o întâlnire privata cu avocatul înainte de prima audiere. Avocatul poate fi prezent în timpul audierii sau al interogatoriului. De asemenea, persoanele retinute si-au putut contacta imediat familiile. Legea permite politiei sa conduca la sectie, fara mandat de arestare, orice persoana care pune în pericol alte persoane sau linistea publica. Au existat acuzatii ca politia foloseste adeseori aceasta prevedere pentru a retine persoane timp de pâna la 24 de ore. Persoanele nefiind oficial retinute sau arestate, autoritatile au considerat ca dreptul la asistenta juridica nu se aplica în acest caz. APADOR-CH a criticat aceasta prevedere, sustinând ca permite abuzuri.
Arestare preventiva: În functie de caz, un judecator poate emite un mandat de arestare preventiva pe o perioada de pâna la 30 de zile. Desi instanta poate prelungi aceste termene cu câte 30 de zile, perioada de arestare preventiva nu poate depasi 180 de zile. Conform legii, instantele judecatoresti si procurorii pot fi trasi la raspundere pentru masuri nejustificate, ilegale sau abuzive. Potrivit unor ONG-uri care se ocupa de drepturile omului, în multe cazuri, autoritatile au prelungit automat arestarea preventiva, chiar daca motivele initiale ale arestarii nu mai existau.
e. Lipsa unui proces public echitabil
Constitutia prevede un sistem judiciar independent. În general, guvernul a respectat independenta sistemului judiciar, însa nu a asigurat suficient personal, spatiu si echipament necesare pentru a permite sistemului judiciar sa functioneze rapid si eficient, ceea ce a dus la procese excesiv de lungi. Un raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), facut public în luna ianuarie, mentiona ca desi guvernul a respectat Constitutia si rolul si hotarârile Curtii Constitutionale, nu si-a respectat pe deplin angajamentul de a adopta masuri anticoruptie si de a proteja sistemul judiciar de atacuri.”
In ciuda acestor mentiuni din document, Guvernul si majoritatea parlamentara in mod explicit refuza sa aplice legea impotriva magistratilor pentru care exista dovezi ca au gresit intentionat si au facut abuzuri.
