Home Articole SUA intaresc un punct strategic al NATO pentru Marea Neagra : Baza...

SUA intaresc un punct strategic al NATO pentru Marea Neagra : Baza Aeriana Câmpia Turzii

1960
0

Modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii ocupă primul loc în bugetul Forțelor Aeriene SUA, pentru investiții în Europa: 130 de milioane de dolari.

Baza aeriană de lângă Turda, unde își au casa o parte din vechile avioane de luptă MiG-21 Lancer ale României, ar putea deveni un „nod” strategic al operațiunilor aeriene desfășurate de Armata SUA în Europa pe flancul de sud-est al NATO, în cadrul programului European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare), prin care trupe și aeronave americane sunt rotite permanent, cu scopul de a descuraja operațiuni militare agresive ale Rusiei, precum cea din Crimeea, din 2014.

Nu e prima oară când forțele americane investesc în infrastructura militară a României. Bazele de la Mihail Kogălniceanu (Constanța) și de la Borcea (lângă Fetești) au fost modernizate în parte tot cu banii armatei americane. De baza de la Câmpia Turzii s-a auzit mai puțin, însă și acolo SUA au investit 14 milioane de dolari în ultimii cinci ani, conform ambasadorului american în România, Adrian Zuckerman.

Acum, este însă vorba de o sumă mult mai mare: 130,5 milioane de dolari, cea mai mare sumă pe care Forțele Aeriene SUA o solicită Congresului, pentru investiții în infrastructura bazelor din Europa, în cadrul bugetului pentru anul fiscal 2021 (care începe în octombrie 2020).

Forțele Aeriene ale SUA descriu chiar ele importanța bazei de la Câmpia Turzii, în motivarea cererii alocării bugetului pentru 2021, către Congres: „Este una dintre resursele principale ale abilității Comandamentului European al Forțelor SUA de a răspunde la un mediu de securitate european aflat în schimbare”.

Baza aeriană de la Câmpia Turzii este ceea ce armata numește o bază „de adâncime”, explică pentru Europa Liberă generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentat al României la Comandamentul NATO și fost comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei (SEEBRIG). O astfel de bază este importantă în orice operațiune, pentru că asigură sprijinul și „rezervele” pentru bazele din prima linie, apropiate de linia (imaginară) a frontului, așa cum este considerată în România baza de la Mihail Kogălniceanu.

Din punct de vedere al operațiilor aeriene, de la cercetare și supraveghere la interceptare, eventuale misiuni de bombardament, baza este foarte pretabilă la așa ceva. Într-o operație de apărare strategică a României, are importanța ei și de aceea sunt investiți acești bani”, spune generalul Virgil Bălăceanu.

Baza de la Câmpia Turzii poate fi folosită pentru transport aerian de suport al liniei de front, dar și pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere mai de anvergură, explică generalul Bălăceanu.

Adâncimea îți asigură rezerva, când cei de pe prima linie își pierd capacitatea de reacție, atunci se intervine pe principiul luptei din adâncime, înspre front. O bază din prima linie trebuie să aibă în primul rând aeronavele care acționează în timp scurt și care pot ieși la interceptare, chiar și elemente de cercetare și supraveghere aeriană, dar în general capacitățile legate de transportul aerian, de capacitățile de întărire a celor din prima linie vin tot din adâncime. Și pentru misiunile complexe de cercetare și supraveghere, cu echipamente performante, care acoperă o zonă foarte mare, poți să vii tot din adâncime”, explică generalul.

Dronele „Reaper” au venit deja la Câmpia Turzii

Misiunile de recunoaștere și supraveghere par să devină un punct important al bazei aeriene din județul Cluj. În ianuarie 2020, din Polonia la Câmpia Turzii au fost aduse pentru a doua oară drone MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, făcând presa din România să titreze că drona care l-a ucis pe generalul iranian Soleimani a venit în România.

Scopul mutării MQ-9 Reaper este să continuăm să strângem informații, supraveghere și recunoaștere pentru forțele aliate. Suntem aici să dezvoltăm abilitatea de a ne muta între baze rapid și de a avea infrastructura necesară”, explica în februarie, la Câmpia Turzii, generalul de brigadă Michael Koscheski, șeful operațiunilor US Air Force in Europe, cu ocazia exercițiului româno-american „Dacian Reaper 20”.

Imaginați-vă că aveți ochi în cer, care văd totul pe pământ, de departe, apoi putem transmite imaginile video către partenerii noștri”, spunea și locotenent-colonelul Omar Rashid, din US Air Force, expert în astfel de aparate aeriene.

Investiția de anvergură a armatei SUA într-o bază românească, chiar dacă vizează strict elemente de infrastructură, are șanse să intre pe radarul Federației Ruse, chiar dacă până acum principala preocupare a Moscovei în România, din punct de vedere militar, este sistemul de apărare anti-rachetă de la Deveselu.

Orice va fi interpretat de către Federația Rusă, pentru că este o investiție în sistemul de apărare și este o prezență din ce în ce mai consolidată a SUA și a NATO. Toate activitățile care vizează modernizarea și dislocarea unor echipamente moderne vor atrage atenția și comentariile negative ale Federației Ruse. Este o dispută imagologică, sunt lucruri care țin de domeniul apărării și descurajării, dar ei întotdeauna le vor interpreta că sunt capabilități ofensive, care să poată fi folosite împotriva Federației Ruse, acesta este argumentul lor principal”, explică pentru Europa Liberă generalul (r) Virgil Bălăceanu.

În ce bagă banii armata SUA și cum au spart șobolanii rezervoarele de combustibil

Baza de la Câmpia Turzii este importantă nu doar pentru România, ci pentru întreg NATO.

Investițiile planificate de Forțele Aeriene ale SUA în baza din localitatea Luna, de lângă Turda, sunt pentru „infrastructura din locații -cheie, pentru a sprijini activitățile militare” din cadrul EDI (European Detterance Initiative) și din timpul exercițiilor și antrenamentelor comune cu NATO. Este vorba mai exact de modernizarea și mărirea infrastructurii de suport pentru aeronave care participă la exercițiile NATO.

Americanii vor ca la Câmpia Turzii să aibă loc de manevră măcar două escadrile de avioane de luptă folosite în NATO, plus aeronave de transport strategic. Cele 130,5 milioane de dolari solicitate de Pentagon Congresului, în bugetul pentru anul viitor, sunt împărțite în patru mari obiective.

  • Cel mai costisitor este un depozit de tip DABS-FEV (Deployable Air Base Systems – Facilities, Equipment and Vehicles), care necesită 68 de milioane de dolari. Este vorba despre un depozit cu control al umidității aerului, ventilație și încălzire, pentru depozitarea de materiale pentru ridicarea unor baze aeriene mobile și de vehicule și echipamente. Armata SUA își justifică nevoia de așa ceva din cauza climatului cu umiditate mare din zonă, motiv pentru care echipamentele nu pot sta în aer liber, pentru că se strică.

Forțele Aeriene americane arată, în proiectul de buget, că vor cere co-finanțare și de la NATO pentru acest depozit de la Câmpia Turzii.

  • Al doilea obiectiv, după costuri, este o facilitate de depozitare și aprovizionare a aeronavelor cu combustibil care costă 32 de milioane de dolari. Aici, armata SUA descrie, pentru a justifica nevoia unei astfel de facilități, modul în care forțele aeriene românești desfășoară această operațiune, complet diferit de cum o fac americanii și de cum ar trebui să se întâmple în secolul nostru.

Combustibilul pentru avioanele românești MiG-21 Lancer vine cu trenul, însă stația unde oprește nu este concepută pentru livrare de combustibil. Din vagoane, combustibilul este pompat într-o cisternă, care merge peste 3 kilometri pe un drum cu pietriș, până la stația de depozitare a combustibilului. Acolo, se descarcă din cisternă în rezervoarele de depozitare.

Această metodă de livrare a combustibilului este laborioasă, ineficientă, riscantă pentru siguranța mediului și costisitoare”, arată armata SUA, în proiectul de buget pentru 2021.

Americanii folosesc la Câmpia Turzii o altă improvizație, pentru a-și depozita combustibilul pentru aeronavele lor: trei baloane temporare și patru rezervoare care au o capacitate totală de aproape 10.000 de barili. Baloanele americane pentru combustibil au avut, în 2018, o soartă nefastă: au fost roase de șobolani și au trebuit înlocuite, după cum a povestit maiorul Cosmin Tănase, la Câmpia Turzii, în 2018, pentru Defense News.

Chiar și așa, nu este suficient combustibil „pentru a sprijini două escadrile de avioane de luptă NATO și aeronave de transport strategic”, iar sistemul de la Câmpia Turzii nu poate să alimenteze simultan mai multe tipuri de aeronavă, arată Forțele Aeriene SUA în proiectul de buget.

  • Al treilea lucru pe care americanii vor să îl construiască la baza din Câmpia Turzii este o platformă de parcare pentru aeronave, în valoare de 19,5 milioane de dolari.

Baza are nevoie de capabilități de parcare adiționale, pentru două escadrile de avioane de luptă ale NATO, arată armata SUA. În prezent, la Câmpia Turzii există 5 parcări pentru aeronave, dintre care două sunt folosite de avioanele României, iar restul nu sunt nici suficiente, nici destul de mari pentru aeronavele mai voluminoase din dotarea NATO.

  • Cel mai puțin costisitor obiectiv pentru 2021 la Câmpia Turzii este o platformă de încărcare/descărcare de transporturi periculoase (muniții, explozibili), în valoare de 11 milioane de dolari. Mai exact: „Construcția unei platforme din beton, care să deservească avioane de mare tonaj, încărcate cu transporturi explozibile și materiale periculoase”, inclusiv asfaltarea căilor de acces pentru transportarea de muniții sau autovehicule.

În prezent, baza de la Câmpia Turzii nu are o astfel de platformă specială pentru descărcare și încărcarea munițiilor și explozibililor din aeronave, lucru care pune în pericol atât personalul, cât și echipamentele, în caz de explozie, arată Forțele Aeriene SUA, în proiectul de buget pe 2021.

România investește și ea la Câmpia Turzii

În 2018, guvernul României a aprobat o investiție de 1,6 miliarde de lei (peste 330 de milioane de euro) pentru extinderea și modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, în ideea că acolo vor veni următoarele cinci avioane F-16 pe care România le cumpără din Portugalia.

Suma cuprindea și exproprierea a peste 370 de hectare de teren din comuna clujeană Luna, unde se află baza aeriană. Statul le-a oferit celor 1.326 de proprietari despăgubiri de circa 1,18 milioane de lei, scria Profit în 2018, însă mai mulți proprietari au dat statul în judecată pentru că au considerat sumele prea mici.

Până în martie 2020, din proiectul de investiții al României la Câmpia Turzii, etapizat pe 5 ani, se realizase doar împrejmuirea noului perimetru al cazarmei 1833 Câmpia Turzii.


Generalul-locotenent (r) Ben Hodges a condus comandamentul forțelor americane în Europa până în 2017 și este un foarte bun cunoscător al dinamicii din regiunea Mării Negre și al amenințărilor din partea Rusiei. Într-un interviu pentru Europa Liberă, generalul american a vorbit despre importanța strategică a bazei aeriene de la Câmpia Turzii, din județul Cluj, unde armata SUA vrea să investească o sumă record pentru bazele europene, în 2021 – peste 130 de milioane de dolari, pentru a-i moderniza infrastructura.

Generalul Hodges consideră că baza de la Câmpia Turzii ar putea deveni un centru important al NATO pentru supravegherea aeriană și strângerea de informații din regiunea Mării Negre unde, spune generalul, Rusia desfășoară în continuare acțiuni „maligne” și încalcă în mod repetat Convenția de la Montreux (cea care reglementează accesul navelor de război prin strâmtorile Mării Negre și este implementată de Turcia), trimițând submarine în misiuni în Marea Mediterană. Primele semnale în acest sens au fost deja date, armata americană mutând la Câmpia Turzii, din Polonia, „drone” de tip MQ-9 Reaper, pentru exerciții.

Fostul comandant spune că investiția de la Câmpia Turzii este un semnal că SUA recunoaște importanța strategică a României la Marea Neagră, iar NATO ar trebui să procedeze la fel: să facă din această regiune o prioritate și să aprobe un plan general de apărare a regiunii, la fel cum a făcut-o pentru cea baltică.

Principalele declarații ale generalului Ben Hodges, pentru Europa Liberă:

  • România „este centrul de gravitație al eforturilor SUA în regiunea Mării Negre”, iar investiția de la Câmpia Turzii vine să întărească această realitate. Câmpia Turzii este importantă ca bază de „rezervă”, care dă „adâncime” operațiunilor aeriene din regiune, asigurând infrastructură suplimentară.
  • Vrem să avem un ochi care nu clipește deasupra Mării Negrepentru a putea mereu să monitorizăm ce face Rusia cu forțele navale, activitățile lor ilegale”. Baza de la Câmpia Turzii, unde au fost aduse drone MQ-9 Reaper din Polonia, ar putea deveni un punct strategic al NATO în supravegherea aeriană a mișcărilor ilegale sau amenințătoare ale Rusiei în Marea NeagrăRomânia ar trebui să ceară găzduirea unui centru de excelență pentru zborurile cu aparate fără pilot („dronele”), consideră generalul american.
  • Rusia „cu siguranță” va avea o reacție, pentru că „Moscova încearcă mereu să dea vina pe Vest pentru toate activitățile sale ilegale”.
  • anunțul președintelui Donald Trump de a retrage trupe americane din Germania este „o greșeală imensă” și „un calcul pur politic”, care nu are la bază o analiză strategică. Dacă totuși se va ajunge la așa ceva, este posibil ca o parte din trupe să fie relocate și în România, pe flancul estic al NATO. Acest lucru – trupe americane permanente în România, ar supăra însă nu doar Rusia, ci și o parte din aliații NATO, care nu sunt de acord.
  • NATO și SUA nu fac suficient pentru regiunea Mării Negre. Ar trebui aprobat un plan general de apărare, similar cu cel pentru regiunea Mării Baltice. În zonă, Turcia nu face suficient pentru a expune acțiunile „ilegale” ale Rusiei în Marea Neagră, deși Turcia este cel mai mare stat NATO riveran și controlează strâmtorile Mării Negre către Mediterană.Europa Liberă: Forțele Aeriene ale SUA solicită fonduri importante, pentru a moderniza infrastructura de la baza aeriană din Câmpia Turzii. Care este importanța strategică a acestei baze aeriene pentru NATO și pentru forțele americane din Europa?

    Gen. Ben Hodges: „Sunt trei lucruri care trebuie spuse. În primul rând, regiunea Mării Negre are o importanță strategică pentru Vest, pentru NATO și SUA, și trebuie să investești în capabilitățile militare de acolo, dar trebuie să investești și în economie, și în diplomație. Trebuie să fii competitiv. Altfel, Rusia va continua să folosească Marea Neagră ca pe cea mai importantă platformă de lansare a acțiunilor sale maligne, nu doar către Ucraina, Georgia sau Transnistria, ci și către Siria, Libia. Deci, decizia de a îmbunătăți capabilitățile aeriene din România este o manifestare a recunoașterii importanței strategice a regiunii.

    În al doilea rând, acesta ar trebui să fie un semnal foarte puternic către România, că SUA nu iau România de-a gata și că România este centrul de gravitație al eforturilor SUA în regiunea Mării Negre. Acesta ar trebui să fie locul unde NATO să își concentreze prioritățile – regiunea Mării Negre.

    În al treilea rând, cred că trebuie să stabilim cum să îmbunătățim colaborarea în regiune, astfel încât România, Bulgaria și Turcia să lucreze mai îndeaproape cu Ucraina, Georgia și Moldova, pentru ca țările din Marea Neagră, împreună, să poată avea capabilități crescute, informații îmbunătățite și să creeze un cadru bun, unde națiunile non-NATO să poată contribui”.

    Europa Liberă: Există discuții despre transformarea acestei baze într-un „hub” pentru operațiunile aeriene ale NATO și ale SUA pe flancul sud-estic al NATO. Vi se pare fezabil și care ar fi principalele moduri de a folosi această bază care este localizată în centrul României?

    Gen. Ben Hodges: „Nu pot vorbi în numele Forțelor Aeriene și nu sunt un expert în cum ar putea folosi baza. Dar este mereu înțelept să ai adâncime și să ai rezerve. Sigur că forțele aeriene române și cele ale NATO zboară deja de la Mihail Kogălniceanu, iar cele americane și cele turcești zboară de la Incirlic. Dar să ai infrastructură suplimentară în regiune este foarte important, pentru că poți să fii sigur că dacă se ajunge la un conflict, Kremlinul va încerca să distrugă infrastructura fie prin lovituri kinetice, fie prin atacuri cibernetice. Deci, dacă poți să ai mai multe noduri este foarte important. Apropo, eu aș recomanda să se procedeze la fel și în Georgia, să avem o bază-nod, nu una permanentă, ci capabilități care să se rotească mai frecvent în Georgia”.

    Europa Liberă: Recent, au fost aduse drone Reaper la Câmpia Turzii, au fost aduse de două ori din Polonia, anul trecut și anul acesta. Credeți că această bază ar putea deveni un punct important al NATO pentru supraveghere aeriană?

    Gen. Ben Hodges: „Cred că este o idee foarte bună. De fapt, România ar trebui să se ofere să găzduiască un centru de excelență pentru sistemele aeriene fără pilot. Există condiții de zbor bune, există cerințe operaționale de a avea mai multă supraveghere aeriană. Este ceea ce noi numim un „ochi care nu clipește”, vrem să avem un „ochi care nu clipește” deasupra Mării Negre, pentru a putea mereu să monitorizăm ce face Rusia cu forțele navale, activitățile lor ilegale de a folosi porturile din Crimeea și celelalte lucruri pe care le fac în regiune, în așa fel încât nimeni să nu fie luat prin surprindere și să putem arăta restului lumii ce face Rusia.

    Cum încalcă legile internaționale, pretențiile lor ilegale asupra unor zone economice exclusive care se ciocnesc de zona economică exclusivă legală a României, să arătăm cum Rusia întrerupe traficul naval care vrea să treacă prin strâmtoarea Kerci, în Marea Azov. Dacă ar exista acest „ochi care nu clipește” ar fi de mare ajutor”.

    Europa Liberă: Vă așteptați la o reacție din partea Rusiei, în ce privește aceste planuri de investiții în baza aeriană de la Câmpia Turzii? Le vor percepe ca pe o amenințare?

    Gen. Ben Hodges: „Sunt convins că va exista o reacție, pentru că Moscova încearcă mereu să dea vina pe Vest pentru toate activitățile sale ilegale. Susține că răspunde la amenințări, dar nimeni nu îi amenința înainte să invadeze Georgia, Ucraina și în timp ce continuă să ocupe Abhazia și Osetia de Sud sau Transnistria. Sau în timp ce ei continuă să ucidă soldați ucraineni în fiecare săptămână.

    Deci nu ar trebui să ne temem să facem pașii necesari pentru securitatea noastră și a aliaților noștri, doar pentru că Moscova se va plânge, în mod predictibil, că este amenințată. Cea mai sigură porțiune a graniței rusești este cea care se învecinează cu NATO. Este singurul loc din care nu trebuie să se teamă că pot fi invadați. Motivul este că Rusiei nu îi plac țările orientate către Vest, la granița sa. Pentru că nu vor ca propriii cetățeni să vadă cât de îmbunătățită este viața în acele țări care au intrat în UE sau în NATO și unde tinerii sunt lăsați să își folosească talentul. Kremlinul nu vrea să vadă aceste lucruri”.

    Europa Liberă: Putem interpreta acest interes american de a investi în baza de la Câmpia Turzii ca pe un semnal pentru o prezență sporită pe flancul de sud-est al NATO, în România?

    Gen. Ben Hodges: „Cred că este un semnal bun. Mulțumită aliaților români, SUA își crește capabilitățile la Mihail Kogălniceanu. Cred că dacă vom proceda la fel și la această bază ar fi un pas bun. Nu pot să prezic ce se va întâmpla după asta, dar cred vom da aliaților mai multă încredere că SUA rămâne în continuare angajată în Europa. Știu că administrația uneori spune și face lucruri care creează confuzie în legătură cu asta, îi pun pe oameni pe gânduri. Dar de câte ori vezi o astfel de investiție, ar trebui să le dea aliaților noștri mai multă încredere în angajamentul american”.

    Europa Liberă: Următoarea întrebare are legătură chiar cu acest lucru. Mă refer la anunțul recent făcut de președintele Trump, că o parte din trupele americane din Germania vor fi relocate în alte țări europene. Unde credeți că ar fi cel mai bine relocate, dacă se ajunge la o astfel de măsură? Se poate aștepta România să fie beneficiara unor astfel de trupe?

     

    Gen. Ben Hodges: „Cred că este o greșeală imensă să retragem aceste trupe din Germania. Este un calcul pur politic, făcut pentru motive domestice, iar să pedepsești cumva Germania nu face decât să ne rănească pe noi și abilitatea noastră de reacție rapidă în Europa. În Germania există o prezență americană redusă, cea mai mare parte este acolo pentru ce noi numim să aranjeze teatrul de operații, pentru intervenții rapide, și să furnizeze control și misiuni de comandă. Este o greșeală să retragi orice din Germania. Dar desigur, pentru că acest lucru nu a fost rezultatul unei analize strategică, administrația încă nu s-a decis unde ar urma să plece aceste trupe. Mi-aș imagina, dacă se întâmplă, că există posibilitatea ca o parte din ele să meargă în Polonia, în România sau în alte părți de pe flancul estic al NATO. Dar nu știm încă acest lucru.

    Eu aș prefera să rămânem la sistemul rotațional, pentru că până la urmă, cel mai important lucru este coeziunea NATO. Și dacă jumătate din statele NATO consideră că noi ar trebui să respectăm Tratatul Rusia-NATO, deși Kremlinul a încălcat în mod repetat acel tratat, atunci SUA nu ar trebui să aducă trupe permanente în Estul Europei. Decât dacă face demersurile diplomatice necesare pentru a ajunge la un consens cu toți aliații”.

    Europa Liberă: Credeți că ar fi un pas periculos să fie aduse mai multe trupe permanente pe flancul estic?

    Gen. Ben Hodges: „Nu e vorba că este periculos. Dar nu va ajuta la coeziunea NATO. Dacă mai multe țări consideră că este o idee proastă, povara stă pe umerii SUA să facă munca diplomatică cu Germania, Franța, Olanda și alte țări, pentru a-i convinge că este o idee bună. Dacă reușesc, eu susțin ideea, dar dacă nu, nu cred că este o idee acum”.

    Europa Liberă: În ce privește mediul de securitate de acum, din regiunea Mării Negre, credeți că NATO și SUA fac destul pentru a adresa amenințarea Rusiei, prin forțe rotaționale și exerciții militare?

     

    Gen. Ben Hodges: „Nu, nu facem destul. De aceea cred că următorul pas pe care NATO ar trebui să îl facă este să crească prioritatea regiunii Mării Negre. Avem nevoie de aprobarea unui plan general de apărare a regiunii, la fel cu cel care a fost recent aprobat pentru regiunea baltică. Este nevoie de un plan care să dea coerență întregului flanc estic al NATO. Primul pas ar fi să crească prioritatea regiunii. Apoi, resursele încep să fie canalizate acolo. Nu este vorba de forțe rotaționale sau permanente, ci de creșterea priorității, de îmbunătățirea strângerii de informații, a apărării aeriene și anti-rachetă și găsirea unor modalități de a mări capabilitățile navale acolo, prin sisteme fără pilot și prin națiuni non-riverane Mării Negre, care să vină acolo, cu respectarea Convenției de la Montreux.

    Turcia trebuie să facă mai multe. Turcia este cel mai mare stat NATO din regiune și trebuie să facă mai mult. Nu există îndoială că Rusia încalcă Convenția de la Montreux, prin trimiterea submarinelor în misiuni în Marea Mediterană, iar Turcia ar trebui să ajute la creșterea vizibilității acestor încălcări. Acesta ar putea fi un alt bun motiv de a avea în aer dronele Reaper, pentru ca forțele navale să urmărească cum aceste submarine se mișcă prin strâmtori și apoi unde se duc. Rusia privește Marea Neagră și Marea Mediterană ca pe un singur corp de apă. Pentru ei, este vorba de un singur teatru de operații. Noi tindem să le împărțim, avem comandă separată, nu avem o abordare coerentă pentru cum să ne ocupăm de ele. De aceea, cred că ar trebui să reparăm relația cu Turcia, să le dăm încredere că nu sunt singuri, dar că trebuie să își respecte responsabilitățile, în special legat de Convenția de la Montreux”.


    Într-un interviu acordat în exclusivitate postului DW, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că prezența americană în Europa este vitală pentru securitatea globală.

    DW: Care sunt cele mai mari amenințări privind securitatea, care pot ieși la iveală în această pandemie?

    Jens Stoltenberg: Ce s-a văzut deja este că amenițările și provocările dinaintea pandemiei sunt aceleași, amenințările teroriste, consecințele ascensiunii Chinei, o Rusie mai asertivă cu acțiunile ei agresive împotriva Ucrainei sau și faptul că vedem noi amenințări cibernetice. Toate acestea au rămas și pe timp de pandemie. Poate că au devenit provocări și mai mari în vremuri de Corona. De aceea trebuie să investim în continuare în securitatea noastră. Trebuie să ne asigurăm că nu alegem între amenințările la nivelul securității, pe de-o parte, și amenințările la adresa sănătății, pe de altă parte, ci suntem nevoiți să ne confruntăm cu amândouă în același timp.

    E evident că avem nevoie de o Alianță Nord-Atlantică puternică în aceste vremuri, spuneți dvs. Dar nu este subminat acest principiu de certuri interne și ceea ce pare a fi urmărirea propriului interes de unii dintre aliați?

    Există diferențe între aliații din NATO, ele au existat întotdeauna. Dar NATO este alianța cu cel mai mare succes din toată istoria pentru că am reușit să depășim aceste divergențe și să ne unim în jurul misiunilor noastre centrale de a ne proteja și apăra reciproc.

    Nu o facem pentru a provoca un conflict, ci pentru a împiedica războiul, de a preveni conflictul. Atâta timp cât suntem uniți, suntem în siguranță și menținem pacea.

    Domnule Stoltenberg, ați vorbit despre provocarea unor conflicte. Săptămâna trecută, președintele SUA a calificat Germania drept “delinquent” (delincventă) pentru că nu atinge obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare. Ați recurge și dvs. la un astfel de termen?

    Eu prețuiesc Germania ca aliat foarte puternic și important. Iar Germania investește actualmente mult mai mult, bugetul pentru apărare a crescut cu 40 la sută în ultimii ani, urmând să crească cu 80 la sută în cursul unui deceniu. Este o creștere semnificativă. Aceasta a contribuit și la suplimentarea cheltuielilor totale pentru apărare ale NATO, care au crescut cu o sută treizeci de miliarde de dolari în cursul ultimilor patru ani. Germania are un rol de leadership în Țările Baltice și Afganistan. Desigur, ne așteptăm ca Germania să facă și mai mult. Și ne așteptăm ca toți aliații să-și îndeplinească promisiunea de a investi 2% din PIB.

    Vă așteptați la mai mult leadership din partea Berlinului în aceste vremuri în care conducerea de la Washington nu prea mai crede în multilateralismul militar?

    Lumea are nevoie de mai mult leadership german. NATO are nevoie de mai mult leadership german. Cu toții avem nevoie ca Germania să joace un rol și mai important, fiind vorba de cea mai mare economie din Europa. Germania are cel mai mare buget de apărare din Uniunea Europeană, fiind pe locul trei în NATO, după Marea Britanie și SUA.

    Așadar, sigur că salutăm leadershipul german. Dar ține de familia NATO și de apartentența la o instituție multilaterală ca NATO. În vremuri nesigure, avem nevoie de instituții multilaterale puternice, spre exemplu, de NATO, iar Germania joacă un rol important în cadrul NATO.

    SUA pune în practică amenințările privind retragerea trupelor din Germania. Mai mulți membri ai Congresului s-au adresat președintelui SUA cu solicitarea ca acesta să-și reconsidere poziția. Ei spun că retragerea trupelor americane din Germania ar avantaja Rusia și China. Sunteți de acord cu această avertizare?

    Am stat de vorbă cu președintele Trump înainte ca el să-și anunțe intenția de a reduce numărul militarilor americani în Germania cu 9.500. I-am spus că prezența SUA în Europa e importantă pentru NATO. E importantă pentru Europa, dar e și importantă pentru Statele Unite.

    Pacea și stabilitatea în Europa contribuie la securitatea Americii de Nord. Trebuie să ne amintim și că prezența SUA în Germania și Europa are obiectivul de a proteja Europa, dar și de a proiecta puterea Statelor Unite dincolo de Europa, înspre Orientul Mijlociu, Africa, Afganistan și alte regiuni.

    Așadar, sunt convins că ar trebui să fim împreună, să stăm alături unii de alții. Am avut o întrunire a miniștrilor Apărării din NATO săptămâna trecută, iar ministrul Apărării din SUA, Esper, a declarat că nu a fost luată încă o decizie finală în vederea orizontului temporal și al implemetării planurilor președintelui. Și că SUA se vor consulta cu aliații din NATO, iar Statele Unite rămân angajate în ceea ce privește securitatea europeană.

    Din perspectiva dumneavoastră, ar fi cel mai bine ca aceste trupe să rămână în Germania?

    Este un aranjament bilateral între Statele Unite și Germania. Ceea ce am văzut în cursul anului trecut a fost că SUA și-au extins prezența în Europa cu mai mulți militari, mai multe exerciții, mai mult echipament. Acum, președintele a anunțat o reducere. Cred că e important să ne consultăm acum și să ne asigurăm că SUA rămân angajate. Și acest lucru e ceea ce a spus ministrul american al Apărării foarte clar la ultima vizita a acestuia la Bruxelles.

  • ———————————————-

Articol din Observatorul Militar :

România, rol esențial de descurajare a Rusiei la Marea Neagră

Leave a Reply