Circa 300 de mineri de la exploatarea de cărbune Vulcan, din Valea Jiului, s-au autoblocat marţi în subteran, iar personalul TESA protestează în curtea minei, nemulţumiţi de situaţia actuală a Complexului Energetic Hunedoara şi solicitând să afle care va fi viitorul acestei companii, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele sindicatului de la Mina Vulcan, Ioan Ciubotaru.
Protestatarii se alătură astfel ortacilor de la Mina Lonea, aproape 250 dintre aceştia refuzând să mai iasă la suprafaţă după ce şi-au efectuat schimburile de lucru.
‘În subteranul Minei Vulcan se află circa 300 de mineri de la schimburile 4 şi 1 (schimbul de noapte şi cel de dimineaţă, n.r.). Oamenii vor să ştie ce se întâmplă cu complexul pentru că se tem de ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor’, a explicat liderul sindical.
Minerii din cele două schimburi se află într-o zonă situată pe o galerie principală, aproape de un puţ de intrare în subteran.
Ortacii de la Vulcan se solidarizează cu cei aproape 250 de mineri de la Lonea, din toate cele patru schimburi, care se află blocaţi în subteranul exploatării de 24 de ore. Cel puţin 15 dintre protestatari s-au declarat luni seara şi în cursul nopţii în greva foamei.
Şase mineri au fost scoşi din subteran, pe timpul nopţii deoarece li s-a făcut rău şi au avut nevoie de îngrijiri medicale. Doi dintre ei au fost transportaţi la spital, au precizat surse oficiale din cadrul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Hunedoara.
La poarta minelor Lonea şi Vulcan au fost trimise două maşini de ambulanţă de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă şi SMURD Hunedoara, care vor acorda asistenţa medicală în caz de necesitate.
Protestul minerilor a început luni dimineaţa, când schimbul 1 de la Mina Lonea s-a blocat în subteran, nemulţumiţi de situaţia de insolvenţă în care se află CEH şi de perspectiva ca societatea să intre în faliment. Minerii au cerut să li se prezinte măsurile concrete de salvare a CEH şi poziţia oficială a Ministerului Energiei în ceea ce priveşte viitorul societăţii.
Into-adevar, devenim o țara de cazuri, toate tragice si, din aceasta cauza, absolut aiuritoare (țara, in întregime) pentru publicul “civilizat” care asista la spectacolul național si pe care tehnocrații tandemului Johannis-Ciolos vor sa-l impresioneze cu evoluțiile lor de tip pragmatic. Acu’, tot la modul irațional, prima mea reacție la protestul extrem al minerilor din Valea Jiului, a fost “sic transit Gloria mundi”, adică v-a ajuns justiția poetica pentru mineriadele din anii ’90; a doua reacție, însă, la fel de irațională, e de solidaritate, fiindcă nu pot sa nu constat “nesimtirea” cu care guvernul tehnocrat/al “meu”, profitor de pe urma tragediei de la Colectiv, tratează situațiile de criza apărute pe parcursul guvernării proprii. Rațional vorbind, si pragmatic, pot înțelege eșecul de a depista cauza unei boli apărute din senin si lipsa de legătura dintre acest eșec medical si activitatea ministerului Sanatatiii, dar soluția, sau lipsa de soluții realiste si pragmatice in domeniul energiei, care a provocat protestul extrem al minerilor, tine efectiv de incapacitatea ministerului de resort de a rezolva problemele practice ale sectorului pe care il conduce. Fara “ventilație” emoțională: spiritul de inițiativa al unei echipe guvernamentale, pe care premierul refuza sa-l “gâtuie” printr-un control eficient al miniștrilor din cabinetul sau, se identifica “si anume”cu amatorismul cel mai cras. Sa speram ca nu se va opta pentru represiune deschisă : concedieri, scoaterea cu forța din subteran, dosare pe motive de corupție fabricate liderilor protestului (oricând se mai poate disjunge ceva din dosarul Turceni -Rovinari, care sa-l înfunde pe premierul anterior si pentru impotenta guvernului actual) fiindcă orgoliul tandem-ului Johannis-Ciolos nu cred sa reziste mult la tentație.
In ceea ce ma privește, nu credeam sa ajung sa “țin” cu minerii, se vede treaba ca ventilația mea emoțională a crescut, in detrimentul rațiunii, si nu mai știu sa deosebesc o tragedie de o simpla”telenovela” or șome such thing bun de făcut sa plângă ochii încețoșați de Bătrânețe al unei tipice spectatoare A3.
Aceste sute de muncitori ultimile ramasite ale “clasei muncitoare” intr-un bun inteles al cuvantului nici nu-si inchipuie ca ei de fapt sunt fii ploii, pentru ca la capitala astia nici nu se sinchisesc de ei.
Cinste lor acestor ultimi mohicani ai adevaratei clase muncitoare si ma repet, in adevaratul sens al cuvantului. In tara conducatorilor tradatori si a acolitilor acestora, ei nu conteaza.
Cine va fi răspunzător de situaţia în care o multă forţă de muncă puternică şi baza funcţionării tuturor centralelor şi a multor intreprinderi care în democraţie au dispărut în buzunarele cartonarilor?
Ce interes au perindaţii care îmbolnăvesc poporul prin ”defrişarea” locurilor de muncă şi anihilarea vieţii omului?
Poate se duce excelenta sa d-l ambasador SUA sa rezolve problema.