“Noi considerăm că în momentul de faţă MCV, care ar fi trebuit să funcţioneze pe o perioadă limitată, a devenit un fel de ţintă în mişcare care, pe măsură ce ne apropiem de el, se depărtează. Şi de aceea, sugestia mea, pe care vreau s-o fac, sigur, şi autorităţilor Comisiei este să stabilim o modalitate de evaluare clară a progreselor care au fost făcute pe cele patru benchmark-uri din cadrul MCV. Acest assessment (evaluare – n.r.) ar trebui făcut în România de către Comisie în aşa fel încât să putem pregăti terenul pentru încheierea acestui dispozitiv care a fost pus în funcţiune în momentul aderării României la Schengen (la UE – n.r.)”, a declarat, joi, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.
În opinia lui Tăriceanu, România şi-a atins ţintele la care s-a angajat, iar progresele făcute în domeniul justiţiei şi al statului de drept sunt “sensibile, apreciate şi ele fac parte din evaluările Comisiei şi sunt apreciate ca atare”. “Prin urmare mi s-ar părea logic şi normal să mergem către această fază de încheiere a Mecanismului pentru a nu considera că România este – şi, bineînţeles, şi Bulgaria, dar eu vorbesc în primul rând pentru ţara mea – să nu considerăm că există o discriminare între România şi celelalte ţări membre ale UE”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu, aflat într-o vizită la Bruxelles.
Rugat să dea o definiţie a MCV în faţa lui Martin Schulz, Tăriceanu a explicat că, iniţial, Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost stabilit ca un instrument tehnic, dar pentru a măsura progresele în domeniul justiţiei, al statului de drept.
“Din păcate, ceea ce am observat este că încet, încet el a început să fie folosit ca un instrument, să zicem, cu caracter politic”, a spus preşedintele Senatului, adăugând că “problema de fond rezidă, în principal, la Comisie care ar trebui să găsească o modalitate de a pregăti terenul pentru decizia politică care este la nivelul Consiliului”.
“Cred că este şi o componentă politică, din păcate, n-ar fi trebuit să fie şi, tocmai de aceea, consider că, dacă această componentă politică este avută în calcul, chiar dacă nu este recunoscută, atuncea sigur că se creează o discriminare cu care nu putem să fim de acord”, a mai spus Tăriceanu.
Ultimul raport MCV pentru România a fost publicat pe 28 ianuarie. Tonul general a fost pozitiv, dar au existat şi critici, în special referitoare la Parlamentul României.
Documentul notează că “au existat speranţe ca noul Statut al deputaţilor şi senatorilor, adoptat în iulie 2013, să introducă o abordare mai sistematică şi mai coerentă, în concordanţă cu principiul egalităţii în faţa legii. Cu toate acestea, anul 2014 a continuat să fie caracterizat de întârzieri în ceea ce priveşte admiterea şi respingerea cererilor formulate de organele de urmărire penală în vederea ridicării imunităţilor deputaţilor şi senatorilor”.
“Rapoartele MCV au arătat, de asemenea, necesitatea ca aceste decizii să fie motivate. Criteriile pe baza cărora cererile sunt admise sau respinse sunt în continuare neclare şi nu sunt comunicate organelor de urmărire penală”, se mai precizează în document.
După publicarea raportului, Comisia Europeană a anunţat că următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureştiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale şi pentru evalua rezultatele tangibile obţinute.
“Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Comisia aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an”, potrivit unui comunicat al CE.
Executivul de la Bruxelles consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi dialogul constructiv cu Comisia şi cu numeroase state membre continuă să reprezinte “un sprijin valoros” pentru consolidarea reformelor în România.
“Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre”, a precizat CE.
