Un studiu realizat în 120 de oraşe din 37 de ţări a permis măsurarea consumului de droguri prin analiza apelor reziduale ale acestor localităţi, concluzia fiind că Anvers, Amsterdam, Zurich, Londra şi Barcelona sunt oraşele europene unde se consumă cele mai multe substanţe de acest fel, scrie miercuri agenţia EFE.
Cercetarea a analizat prezenţa a patru substanţe (amfetamine, metamfetamine, ecstasy şi cocaină) în apele reziduale generate de 60 de milioane de persoane între anii 2011 şi 2017. S-a evidenţiat astfel că în oraşele din sudul şi vestul continentului european cel mai consumat drog este cocaina. Mai mult, în majoritatea localităţilor monitorizate s-a înregistrat o creştere substanţială a consumului acestui drog, o creştere fiind remarcată şi pentru ecstasy.Conform datelor studiului, publicat în revista Addiction, Barcelona este pe primul loc la consumul de cocaină, fiind urmată de Zurich şi Anvers. Acelaşi oraş spaniol este pe locul opt la consumul de ecstasy, în fruntea căruia se află Olanda, iar la amfetamine conduc oraşele Eindhoven şi Anvers.
La consumul de metamfetamine Germania (mai ales partea sa estică) şi Republica Cehă sunt pe primele locuri, acest tip de droguri fiind căutat în special în ţările est-europene. S-a observat însă că pe plan mondial oraşele din SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud domină la consumul de metamfetamine, cu valori medii care le depăşesc pe cele din estul Europei.
În America de Sud, cocaina este substanţa dominantă, conform analizei efectuate în oraşe din Columbia şi Martinica.
Analiza apelor reziduale permite monitorizarea consumului de droguri în rândul populaţiei în timp practic real, explică cercetătorii care au participat la elaborarea studiului. Prin analiza apei care intră într-o staţie de epurare a apelor reziduale şi a concentraţiei de drog din metaboliţii excretaţi prin urină se poate estima cantitatea de droguri consumată de populaţie.
Această metodologie a fost aplicată pentru prima dată în anul 2011, de atunci efectuându-se studii în tot mai multe oraşe. Corelarea datelor astfel obţinute cu alţi indicatori, precum anchetele în rândul populaţiei sau cantitatea de droguri confiscate, indică în opinia cercetătorilor posibilitatea ca această metodologie să fie folosită ca indicator complementar în estimările asupra consumului de droguri, scrie Agerpres.
