Transporturile romanesti, rusinea Europei. Viteza medie de transport marfa pe caile ferate

Insist de ani buni, in fiecare zi, pentru investitii serioase si modernizarea infrastructurii romanesti. Nici un politician n-a binevoit sa auda. Ne scufundam in troglod si ne rupem din ce in ce mai mult de Europa civilizata, cu lipsa de autostrazi, de cai ferate moderne, cu traficul si murdaria din marile orase… Intarzieri masive, vagoane si locomotive antice, furt masiv la CFR SA, chin urias la Tarom, santiere de autostrazi deschise acum 10 ani si nefinalizate pina azi. Centura Capitalei lipsa la 14 ani de la debutul lucrarilor. Sa continui?

Trenurile de marfă au în Ungaria sau Austria viteze medii de 75 km/h, în timp ce în România media este de 15 km/h, spune John Oldham, șeful Ford România. O foarte mare problemă este vama dintre România și Ungaria, fiindcă trenurile pot sta acolo și o zi din cauză că țara noastră nu este în Schengen, a spus Oldham, la salonul auto SIAB. Trenurile de marfă din România pot face și mai mult de o zi dintr-o parte în alta a țării din cauza infrastructurii dezastruoase și a numeroaselor opriri de ore bune. În aceste condiții, multe companii au fost nevoite să renunțe la transportul pe calea ferată și au trecut la rutier, deși costurile sunt mai mari.

Cei doi producători auto cu uzine la noi, dar și multe companii producătoare de componente auto, atrag atenția de ani buni că este nevoie de autostrăzi, dar și de modernizarea căilor ferate, mai ales că mașini și piese sunt transportate masiv cu trenurile pe ruta Curtici – Constanța, via Craiova sau Pitești.

Trenurile de marfă sunt extrem de lente, media fiind de 15 km/h, spune John Oldham de la Ford, explicând că asta se întâmplă și fiindcă aceste trenuri stau cu orele în gări, trenurile de călători având prioritate, iar dacă un marfar pierde un slot, staționează suplimentar.

Timpii de parcurs ale trenurilor de marfă sunt atât de ridicați și din cauză că durează extrem de mult controlul vamal la granița cu Ungaria. ”În cel mai bun caz controlul vamal dureaza șase ore, în cel mai rău caz, 24 de ore”. Și asta e valabil pentru toate companiile auto, inclusiv pentru cele care aduc componente, spune Oldham, precizând că este vorba atât despre trenurile care merg spre Ungaria, cât și despre cele care vin din Ungaria în România. Cei de la Ford spun că au discutat cu autoritățile și li s-a promis că se va încerca rezolvarea problemei.

Pentru Ford România trenurile sunt cruciale, fiindcă 90% dintre mașinile EcoSport produse la Craiova sunt trimise cu trenul la export, și doar 10% cu trailere. La capitolul costuri, transportul feroviar este mai ieftin, fiindcă pe un tren pot fi puse 200-250 de mașini, în timp ce pe un trailer, maxim opt. În unele zile pleacă două trenuri cu mașini de la uzină, în altele, unul. Ford a produs în primele două luni peste 23.000 de mașini la Craiova, cele mai mari valori de la deschiderea uzinei, acum aproape șase ani.

Oldham se arată încântat de trenurile de tip Ro La, o încercare fiind făcută recent și în România. Alte teste vor urma. Transportul de tip Ro La (din germană Rollende Landstrase) se referă la un tip de transport combinat în care trenurile duc camioane, scrie Hotnews. Ministerul Transporturilor anunța în februarie un tren-probă de tip Ro-La pe relația Terminal Curtici – Simeria – Petrosani – Craiova. Trenul încărcat cu 8 camioane a parcurs întreaga distanță în mai puțin de 12 ore”, spunea ministerul. Dincolo de faptul că testul este un mesaj pozitiv pentru mediu, el arătă și limitările infrastructurii de transport feroviar, fiindcă drumul de puțin peste 400 km a durat jumătate de zi.

Trenurile de marfă au viteze extrem de mici în România și din cauza infrastructurii precare cu numeroase restricții de viteză. Sunt porțiuni de zeci de km unde viteza este de sub 10 km/h și locuri în care trenurile staționează și 6-8 ore.

În aceste condiții nu sunt rare cazurile în care un tren de marfă parcurge sub 300 km pe zi în România, în timp ce în Rusia sau China, țări care au investit și folosesc pe scară largă transportul feroviar de marfă, trenurile parcurg și 1000-1100 km/zj. Aceste țări sunt piloni de bază pentru celebrul Nou Drum al Mătăsii pe care trenurile ajung din China, până în Spania sau Marea Britanie.