Expoziţia “Misiunile Militare Franceze în România”, care prezintă istoria de peste 160 de ani a relaţiilor diplomatice, militare şi sanitare dintre România şi Franţa prin intermediul unor piese aflate în patrimoniul naţional, s-a deschis miercuri la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Ambasadoarea Franţei în România, Laurence Auer, a evidenţiat la vernisaj că expoziţia “ne ajută să ne amintim bogata noastră istorie comună”.
“Franţa şi România au multe pagini comune de istorie, printre care se numără şi campaniile militare din secolele al XIX-lea şi al XX-lea în timpul cărora soldaţii francezi au luptat şi au pierit pământ Românesc. La finalul unor cercetări estimăm că numărul soldaţilor francezi care au murit în România ar fi între 698 şi 893. Şi continuăm cercetarea”, a spus Auer.
Diplomatul francez a mai arătat că studiul istoriei misiunilor militare franceze în România “ne permite să înţelegem mai bine toate dimensiunile vechii prietenii franco-române, dar şi simbolismul venirii soldaţilor francezi în România la sfârşitul lunii februarie”.
“Franţa a acţionat în cadrul Forţei de Răspuns NATO, contribuind astfel la menţinerea securităţii europene. Este, desigur, vorba şi despre o decizie care ne angajează pe plan bilateral şi care confirmă relaţia noastră de prietenie şi încredere îndelungă şi strategică”, a arătat ambasadoarea.
Laurence Auer a amintit că în acest an se împlinesc 100 de ani de la decernarea Crucii de Război oraşelor Galaţi, Giurgiu şi Iaşi şi a anunţat că expoziţia va fi itinerată în toată ţara, începând cu Palatul Braunstein din Iaşi, luna viitoare.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a trecut în revistă istoria misiunilor franceze în România, “momentele esenţiale în care soliditatea relaţiilor militare dintre România şi Franţa şi-a pus amprenta definitiv pe prezentul pe care îl împărtăşim astăzi împreună şi pentru care îi suntem recunoscători”.
Tîlvăr a accentuat că Franţa rămâne pentru România “un actor european şi euroatlantic esenţial (…) pe care contăm în permanenţă”.
“Franţa, stat membru al Uniunii Europene şi NATO, rămâne pentru România şi români un actor european şi euroatlantic esenţial, o mare putere ce contribuie la stabilitatea şi predictibilitatea scenei internaţionale şi, desigur, un sprijin pe care contăm în permanenţă, la fel ca şi înaintaşii noştri de acum mai bine de un secol. La rândul nostru, asigurăm poporul francez că ne vom oferi sprijinul de câte ori vom avea ocazia. Clădite pe o istorie comună de afinităţi culturale şi lingvistice, pe sprijinul oferit în momentele de răscruce din istoria noastră, relaţiile româno-franceze au fost şi vor fi un element esenţial în proiectarea destinului european al României”, a mai spus ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr.
Istoria relaţiilor româno-franceze şi semnificaţiile profunde ale acestora au fost evocate la vernisaj de Sergiu Nistor, consilier prezidenţial la Departamentul Cultură, Culte şi Minorităţi, şi de directorul general al MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu.
Realizată de Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Ambasada Franţei şi Institutul Francez, expoziţia este organizată cu ocazia celebrării semnării Armistiţiului de la Compiegne, în 11 noiembrie 1918, care a pus capăt Primului Război Mondial pe Frontul de Vest şi pentru a marca Ziua Veteranilor, celebrată, de asemenea, pe 11 noiembrie.
În expoziţie, curatoriată de dr. Cristina Păiuşan-Nuică şi dr. Cornel-Constantin Ilie de la MNIR, se regăsesc piese precum: trusa de pistoale de duel primită de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza de la împăratul Napoleon al III-lea al Franţei, bicornul, epoleţii şi revolverul generalului Henri Berthelot, ordine şi medalii franceze aflate în patrimoniul muzeului.
Expoziţia va fi deschisă până pe 4 decembrie şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică.
Principatele Unite şi apoi statul român modern au apărut cu sprijin diplomatic şi militar francez, primul pas fiind eliberarea Principatelor Române de către armata franceză în timpul Războiului Crimeei (1853-1856), urmat de susţinerea oferită de împăratul Napoleon al III-lea pentru Unirea Principatelor sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
Prima misiune militară franceză a sosit în Principate în 1860, iar între anii 1860 şi 1869, ofiţerii francezi au fost consilieri tehnici şi au participat la organizarea şi unificarea Armatei Române după modelul francez.
Cea de-a doua misiune militară franceză a sosit în România în toamna anului 1916, condusă de către generalul Henri Mathias Berthelot. Misiunea militară a ajutat la reorganizarea Armatei Române, iar misiunea sanitară franceză a organizat spitale de campanie şi în localităţi pentru a stăvili epidemia de tifos exantematic care a ucis zeci de mii de persoane. Rigurozitatea şi competenţa generalului Berthelot şi a întregii misiuni militare franceze au contribuit la marile victorii din vara anului 1917 şi la ridicarea moralului întregii naţiuni române într-un moment tragic.
Cea de-a treia misiune militară franceză – Misiunea AIGLE – a venit în România la 28 februarie 2022, în contextul tensionat al invadării Ucrainei de către Rusia, fiind parte a forţelor de reacţie rapidă ale NATO, continuând tradiţia începută acum mai bine de un secol şi jumătate de către statul francez, scrie Agerpres.
Tunică de ofițer de lăncieri ce a aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Modelul a fost luat de la uniformele militare franceze.
Trusă de pistoale de duel primită de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza de la împăratul Franței, Napoleon al III-lea.
