Nagy Károly Zoltán, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, a fost convocat luni la Ministerul Afacerilor Externe, în urma unor declaraţii de presă făcute de ambasadorul maghiar Zákonyi Botond pe tema relaţiilor bilaterale româno-ungare.
MAE şi-a exprimat dezacordul puternic faţă de conţinutul declaraţiilor făcute de ambasadorul Zákonyi Botond cu privire la ansamblul relaţiilor bilaterale româno-ungare, într-un interviu acordat cotidianului România Liberă.
Potrivit unui comunicat de presă emis de MAE, partea română a atras atenţia că declaraţiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României.
“Partea română a atras atenţia că declaraţiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României. A evidenţiat că autonomia pe criteriul etnic contravine cadrului constituţional român în vigoare, iar drepturile colective nu fac parte din standardele europene în materie de minorităţi, fiind de altfel excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996 (Tratatul politic de bază)”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe mai precizează că declaraţile ambasadorului “demonstrează, odată în plus, faptul ca partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relaţiei bilaterale şi fundamentele politico-juridice ale acesteia, şi anume Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat în 1996, şi Declaraţia de Parteneriat Strategic, semnată în 2002. Partea română a reiterat apelul ferm ca această relaţie bilaterală să fie tratată cu maximă responsabilitate, în virtutea principiului bunei vecinătăţi şi a statutului comun de state membre UE şi NATO”.
Potrivit sursei citate, “MAE a subliniat caracterul complet inadecvat al declaraţiilor din perspectiva raportării la mandatul de reprezentare al ambasadorului unui stat în statul de reşedinţă, mai ales în ceea ce priveşte aprecierile inacceptabile şi lipsite de deferenţă la adresa prim-ministrului României”. În interviu, ambasadorul Zákonyi Botond a declarat că este o problemă felul în care premierul Victor Ponta şi-a construit imaginea prin opoziţie cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.
Partea română a mai amintit reprezentantului Ambasadei Ungariei la Bucureşti stadiul la zi al discuţiilor bilaterale pe temele de interes economic, respectiv în domeniul asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. “Pe palierul cooperării economico-sectoriale, s-a menţionat faptul că o serie de proiecte recente au fost materializate la iniţiativa părţii române, cum este reluarea, în iulie 2014, a lucrărilor Comisiei economice mixte, după o întrerupere de patru ani”, se mai menţionează în comunicat.
Într-un interviu acordat cotidianului “România Liberă”, ambasadorul Ungariei în România, Botond Zakonyi, a precizat că în relaţiile româno-ungare sunt lucruri mai importante de rezolvat decât cele cu fotografiile postate pe Facebook de premierul Viktor Orban. Potrivit cotidianului, diplomatul a atras atenţia că România refuză să termine 10 drumuri transfrontaliere care ar urma să lege cele două ţări, că nu este asigurată folosirea limbii maghiare în administraţia publică şi în educaţie.
O altă problemă semnalată de ambasador, în interviul citat, ar fi modul în care premierul român Victor Ponta şi-a construit imaginea prin opoziţie cu Viktor Orban. “Aşa şi-a început Victor Ponta cele două roluri pe care le joacă: Victor, băiatul bun, şi Viktor, băiatul rău. European, social-democrat, pentru rolul de Victor cel bun, şi naţionalist, antieuropean, pentru rolul celălalt”, a declarat diplomatul în contextul în care i s-a cerut să dea exemple de politicieni români care ar fi făcut declaraţii deranjante.
În ceea ce priveşte autonomia, diplomatul a spus că “este o chestiune complexă”, iar “ţări ca Marea Britanie, Belgia, Italia, Finlanda, Spania şi altele din UE au acceptat diferite formule ale autonomiei pe criterii etnice”.
“Autonomia nu este excepţia în Europa, este un model pentru ca minorităţile să poată convieţui împreună cu majorităţile. (…) în cazul Ţinutului Secuiesc vorbim despre o minoritate autohtonă. În judeţele Harghita, Covasna şi Mureş trăiesc puţin peste 600 mii de maghiari care îşi doresc autodeterminarea în cadrul României. Nu cred că realizarea acestei doleanţe nu se poate rezolva prin negocieri purtate cu majoritatea românească. (…) Vor primi autonomie când se vor purta ca nişte oameni autonomi. Când nu vor mai avea nevoie de subsidii, de bani de la centru. Procesul obţinerii autonomiei este lung, se face pas cu pas”, a mai declarat ambasadorul.
