Premierul Nicolae Ciucă s-a aflat, miercuri, într-o vizită la şantierul drumului de legătură dintre centura Oradea şi Autostrada A3, el afirmând că avem un buget de aproximativ 21 de miliarde de euro care sunt destinaţi pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. El a spus că la nivelul Guvernului, strategia de finanţare vizează acest principiu prin care să reuşească să coordoneze alocarea fondurilor de la bugetul de stat cu cele alocate din fonduri europene.
Şeful Executivului a arătat că aici vor începe lucrările la drumul de legătură între centura municipiului Oradea şi autostrada A3 Biharia.
”Este un proiect foarte important pentru infrastructura rutieră a judeţului Bihor şi nu numai, este un proiect de care vor beneficia toţi cetăţenii români care circulă în această zonă, este un proiect care se înscrie într-un model de bune practici în colaborarea dintre guvern şi autorităţile locale, pe de-o parte şi, pe de altă parte, este un model de bune practici în ceea ce priveşte descentralizarea implementării proiectelor europene”, a spus premierul.
Ciucă a menţionat că proiectul este finanţat din fonduri europene, aproximativ 545 de milioane de lei fără TVA, din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.
”Domnul ministrul Boloş spunea mai devreme că, la nivelul ţării noastre, avem un buget de aproximativ 21 de miliarde de euro care sunt destinaţi pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Este foarte important să adăugăm că, şi la nivelul Guvernului, prin bugetul de stat, sunt alocate fonduri, astfel încât să putem să asigurăm partea aceasta de complementaritate între ceea ce putem să facem prin arterele principale de transport şi cele de la nivelul autorităţilor locale, de dimensiune mai mică – şi, în felul acesta, doresc să subliniez că la nivelul Guvernului, practic, strategia noastră de finanţare vizează tocmai acest principiu prin care să reuşim să coordonăm alocarea fondurilor de la bugetul de stat cu cele alocate din fonduri europene. Este o discuţie pe care o avem de fiecare dată cu autorităţile locale, cu reprezentanţii instituţiilor guvernamentale, pentru că dorim foarte mult să existe o convergenţă a tot ceea ce înseamnă programe de dezvoltare şi într-adevăr să putem să beneficiem pe deplin din tot ceea ce înseamnă implementarea acestora”, a mai spus premierul.
El a menţionat că inclusiv în pachetul de măsuri ”Sprijin pentru România”, 60% din fonduri sunt alocate pentru investiţii în economie, pentru sprijinirea economiei şi în mod deosebit, pentru sprijinirea şi protejarea locurilor de muncă şi 40% din acest pachet, fonduri alocate pentru sprijinirea cetăţenilor vulnerabili, scrie news.ro
Proiectele pe infrastructura de transport din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt foarte bine scrise şi coerente, dar trebuie să ne ţinem de ele, a declarat, marţi, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, la o conferinţă de profil.
“Ceea ce trebuie să facă România este să se ţină de planurile pe care le-a aşezat, le-a conceput la sfârşitul anului trecut, prilejuite în primul rând de existenţa acestui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cu ajutorul task-force-ului pe care l-am pus la dispoziţia României şi Bulgariei, planurile pe infrastructură din PNRR sunt foarte bine scrise, sunt coerente, dar trebuie să ne ţinem de ele. Avem acum, la începutul perioadei de finanţare, sume foarte mari la dispoziţia României: 9,7 miliarde de euro prin PNRR, dedicate transporturilor, din care aproape 4 miliarde de euro pe feroviar, 3,5 miliarde de euro pe rutier, 600 de milioane de euro pentru metrou, circa 180 de milioane de euro pentru autobuze verzi. Avem apoi instrumentul financiar european care se cheamă Connect Europe Facility cu 763 de milioane de euro garantat până în 2024, plus alte linii financiare suplimentare din care se pot atrage bani prin competiţie. Avem şi fondurile de coeziune, de 1,5 – 2 miliarde de euro numai pentru transporturi. Deci, în total sunt puşi la dispoziţie aproximativ 12 miliarde de euro pentru transporturi, dublu faţă de perioada de finanţare anterioară, 2014 – 2020. Alocările pentru infrastructura feroviară sunt fără precedent, de aproximativ 5 miliarde de euro”, a subliniat Vălean.
Oficialul european a adăugat că principala ameninţare ce poate sta în calea implementării planului investiţional pe transporturi rămâne capacitatea administrativă scăzută atât din cadrul instituţiilor de stat, cât şi din companiile care ar trebui să depună proiecte.
“La sfârşitul anului trecut România a adoptat acest PNRR, dar un jalon important din acest plan este adoptarea unui plan investiţional pentru infrastructura de transport. El a fost adoptat în decembrie şi înaintat Comisiei Europene pentru analiză. Planul e foarte ambiţios, e bine conceput şi dacă ne ţinem de el este cea mai mare oportunitate pe care o avem. Principala ameninţare pe care o văd acum rămâne capacitatea administrativă scăzută. Când mă refer la capacitatea administrativă nu vorbesc numai despre persoanele de specialitate din minister sau instituţii, dar şi despre companiile care ar trebui să depună proiecte. Trebuie scrise caiete de sarcini, trebuie urmărite din punct de vedere managerial. Acest task-force e pregătit să discute pe fiecare şi să găsească soluţii atât de sprijin pentru capacitatea administrativă, care la rândul ei poate fi finanţată din fonduri europene, dar şi să depăşească obstacole de natură administrativă care pot apărea”, a subliniat Adina Vălean.
Întrebată dacă este posibilă o renegociere a PNRR din partea României în relaţia cu Comisia Europeană, Adina Vălean a punctat faptul că la “un plan pe termen lung, important este să te ţii de el, pentru că altfel, dacă îl schimbi, practic, pierzi finanţările şi oportunităţile”.
“Era o greşeală să ne apucăm să schimbăm ceva în PNRR, cel puţin pe transporturi. Flexibilitate, probabil că s-ar putea găsi la Comisie, dacă în cele din urmă România vine şi spune “Uite, mi-am mai făcut socotelile între timp, mai ales cu toate modificările existente acum, cu creşterea preţurilor la materiale de construcţii, lipsa de forţă de muncă…”. Acestea sunt chestiuni care pot fi punctual discutate, nu e nimic bătut în cuie, dar în ansamblu cred că ar fi bine să ne ţinem de ce am stabilit să facem”, a spus comisarul european pentru Transporturi.
Harta marilor investiţii de infrastructură în 2022 şi proiecţia pe termen mediu şi lung în domeniul transporturilor sunt teme dezbătute, marţi, în cadrul conferinţei online cu tema “Upgrade România: Este nevoie de un pact naţional pe transporturi?”.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spune că peste 90% din gările şi haltele din România „aproape ca gara din Mariupol”. El adaugă că e normal ca gările să fie preluate de către autorităţile locale, pentru că CFR nu are bani pentru a investi în ele.
„Nu doar gările (să treacă la autorităţile locale – n.r.), inclusiv anumite terenuri care sunt nefolosite în acest moment de către CFR. Hai să spun în mare CFR, indiferent de companie, că e Marfă, Infrastructură, Călători mai puţin, pe zona asta, pe care nu le-au folosit şi care zac în acest moment. Nu văd de ce nu pot să treacă la autorităţile locale. 90 şi ceva la sută din gările din România, chiar şi haltele din România, arată cred că, aşa, aproape de gara din Mariupol”, a spus Grindeanu, potrivit Agerpres.
„E clar că CFR-ul nu are în acest moment forţa necesară să investească şi pe această zonă. În schimb sunt foarte multe cereri din partea autorităţilor locale de a prelua aceste imobile. Se lucrează în acest moment la cadrul legal să se poată da rapid către autorităţile locale. E un proces absolut normal de descentralizare”, a adăugat ministrul într-o conferinţă de presă.
