O remarcabila victorie politica a USR s-a marcat azi in Romania, via Washington.
Un document al partenerului strategic SUA face praf coalitia PSD-PNL.
Acuzatiile regasite in documentul de la Washington fac parte din retorica politica a USR, legata de modul in care sunt folosite fondurile de la stat pentru partidele politice.
USR, influenta si bine vazuta la Ambasada SUA, a reusit sa transfere ideile sale politice de partid critic la adresa puterii PSD-PNL in raportul Departamentului de Stat al SUA.
Campaniile USR au fost, in 2022, ample, bine tintite, duse in special in social media si pe internet. Dar si punctul in mainstream media, in publicatii cu afinitate.
Desi s-a vehiculat mult ideea ca partenerul strategic a pus umarul la crearea unei coalitii stabile in Romania, cu un premier total pro-NATO, capabil sa faca fata unor decizii de securitate sensibile cu razboiul Rusiei la granita, iata ca lovitura vine de la Washington ca un traznet.
Acuzatiile arata ca din punct de vedere politic,Parteneriatul Strategic Romania-SUA are umbre puternice, in special pe componenta politica.
Relatiile ample in domeniul militar si de intelligence dintre Romania si SUA pare ca sunt in plan secund, prin afirmatiile din acest document.
Afirmatia potrivit careia serviciile controleaza tot si gestioneaza relatia cu partenerul strategic american este contrazisa de succesul partidului condus de Catalin Drula.
Partidul de opozitie USR poate deschide o sampanie pentru aceasta importanta victorie politica impotriva Guvernului Romaniei si a majoritatii PNL-PSD-UDMR.
Iata stirea Agerpres :
Departamentul de Stat american a publicat luni raportul anual pentru 2022 privind situaţia drepturilor omului în lume; referitor la România, se constată persistenţa unor probleme legate de corupţie, fraudă, mită sau cenzură, precum şi în alte domenii.
Practicile de corupţie au rămas larg răspândite în România, în pofida mai multor urmăriri penale importante. În cursul anului 2022 au existat numeroase rapoarte privind corupţia guvernamentală, uneori cu presupusă impunitate. O hotărâre a Înaltei Curţi cu privire la răspunderea penală a avut ca rezultat reducerea termenului de prescripţie pentru un număr semnificativ de cazuri de corupţie şi de crimă organizată, inclusiv cazuri în care au fost implicaţi foşti miniştri.
Corupţia şi utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice au fost larg răspândite, uneori cu implicarea fondurilor europene. Fostul ministru român al turismului Elena Udrea, care a fost extrădată din Bulgaria în România în iunie, a fost condamnată în aprilie la şase ani de închisoare pentru corupţie în aşa-numitul dosar Gala Bute. Udrea, o apropiată a fostului preşedinte Traian Băsescu, a încercat să fugă din România înainte de verdictul aşteptat în cazul său, dar a fost reţinută de poliţia bulgară la graniţă.
Un alt exemplu reţinut în raportul american este condamnarea primarului Cristian Popescu-Piedone la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu în cazul eliberării autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Ca o recunoaştere a progreselor înregistrate de România în combaterea corupţiei de la aderarea sa la UE în 2007, Comisia Europeană a recomandat, în raportul său din noiembrie privind Mecanismul de cooperare şi verificare, încetarea monitorizării obligatorii a cadrului statului de drept din România, se consemnează în documentul Departamentului de Stat al SUA.
Raportul mai reţine că Direcţia Naţională Anticorupţie a lansat mai multe investigaţii privind fraudele în domeniul achiziţiilor publice legate de achiziţionarea de echipamente de protecţie personală şi de ventilatoare în timpul pandemiei de COVID-19. În septembrie 2021, Direcţia Naţională Anticorupţie a lansat, de asemenea, o investigaţie privind posibila utilizare abuzivă a fondurilor publice pentru decizia guvernului de a achiziţiona 120 de milioane de doze de vaccin COVID pentru o populaţie adultă de aproximativ 14 milioane de persoane. La sfârşitul anului 2022, ancheta era în curs de desfăşurare.
În capitolul referitor la refuzul unui proces public echitabil, raportul american aminteşte de demiterea judecătorului pro-reformă Cristi Danileţ de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în decembrie 2021, pentru o presupusă “conduită necorespunzătoare pe reţelele de socializare”. Societatea civilă şi formatorii de opinie au considerat că Danileţ a fost de fapt înlăturat pentru că a criticat în mod vocal modificările controversate şi favorabile corupţiei aduse legilor justiţiei în timpul guvernării anterioare conduse de Partidul Social Democrat. Pe parcursul anului, CSM l-a exclus pe Danileţ din profesie de încă două ori, în mai şi în iulie. El a făcut apel la toate cele trei decizii la Înalta Curte, dar a rămas în continuare cu interdicţia de a practica avocatura şi nu va primi niciun salariu până la soluţionarea cazurilor împotriva sa. În decembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat prima decizie a CSM de excludere a lui Danileţ şi a înlocuit-o cu un avertisment.
Potrivit raportului anual al UE privind statul de drept, publicat în iulie, dispoziţiile legale privind sancţiunile disciplinare şi punerea în aplicare a acestora au continuat să ridice îngrijorări cu privire la independenţa sistemului judiciar. Competenţele extinse şi lipsa de responsabilitate a inspectorului judiciar şef au rămas un motiv de îngrijorare, consemnează raportul Departamentului de Stat.
În ceea ce priveşte cenzura sau restricţiile de conţinut pentru mijloacele de informare în masă, inclusiv pentru media online, documentul relevă că, potrivit Radio Europa Liberă, în primele şapte luni ale anului, principalele două partide politice aflate la guvernare, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro (10,7 milioane de dolari) în contracte cu anumite instituţii media care au avut în principal o acoperire proguvernamentală şi au evitat subiecte de interes public care ar fi putut stânjeni guvernul, în majoritatea cazurilor fără se se menţioneze că era vorba de publicitate politică. Presa independentă a raportat că astfel de practici au fost utilizate în cursul anului, precum şi în 2021, şi că guvernul ar fi cheltuit peste 12 milioane de euro (12,84 milioane de dolari) pe cheltuieli media nedeclarate în întregul an 2021. Reporteri independenţi şi ONG-uri de media au susţinut că finanţarea a dus la cenzura şi autocenzura guvernului şi a avut ca efect oprirea criticilor din partea presei, dezinformarea publicului şi afectarea gravă a pieţei media prin concurenţă neloială.
Raportul privind drepturile omului, pe care Departamentul de Stat al SUA îl realizează de aproape 50 de ani, cuprinde rapoarte de ţară privind practicile în domeniu, acoperind drepturile individuale, civile, politice şi ale muncitorilor recunoscute la nivel internaţional, aşa cum sunt prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în alte acorduri internaţionale. Departamentul de Stat al SUA prezintă Congresului rapoarte despre toate ţările care primesc asistenţă şi toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu Legea privind asistenţa externă din 1961 şi cu Legea comerţului din 1974.
Potrivit site-ului Departamentului de Stat, rapoartele individuale din 2022 acoperă 198 de ţări şi teritorii, oferind informaţii exacte şi obiective bazate pe relatări credibile ale evenimentelor care au avut loc pe parcursul anului trecut. Aceste rapoarte sunt întocmite de către angajaţii Departamentului de Stat al SUA din Washington, D.C., şi de la misiunile SUA din întreaga lume.
Raportul poate fi consultat la adresa de internet https://www.state.gov/reports/2022-country-reports-on-human-rights-practices/
