Un articol din Ziarul Financiar demonstreaza ca masurile economice luate de guvernul Ponta – scaderea TVA si marirea salariilor – a dat un impuls pozitiv economiei romanesti. Citind cu atentie articolul, gasim cifre din domeniul economic ce pot avea un impact politic cert.
====================
Consumul a crescut în primul trimestru cu aproape 20% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, avansul fiind susţinut de măsurile de relaxare fiscală precum reducerea cotei generalizate a TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie şi de majorarea salariilor bugetarilor.
Evoluţia pozitivă va continua şi în următoarele luni, însă avansul urmează să se mai tempereze, cred jucătorii din piaţă.
„Cifrele INS reflectă situaţia din piaţă. Vedem creşteri pe toate segmentele mari. Sunt mai mulţi bani disponibili, iar încrederea consumatorilor a crescut, astfel că există un apetit mai mare de cumpărături“, spune Iulian Stanciu, CEO al retailerului online eMag şi acţionar minoritar în cadrul companiei. eMag este cel mai mare jucător din online-ul local. Stanciu mai deţine şi retailerul de electro-IT Flanco.
În primele trei luni din an au fost pe plus toate segmentele de piaţă, alimentele crescând cu aproape 28%, bunurile nealimentare cu 16%, iar carburanţii cu aproape 10%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Totuşi, în luna martie avansul vânzărilor de bunuri alimentare s-a mai temperat uşor, după ce în ianuarie şi februarie au fost înregistrate cifre record. De altfel, vânzările de bunuri alimentare au fost motorul principal al consumului încă de anul trecut.
Vânzările de mâncare au început să crească puternic începând cu luna iunie, când TVA la alimente s-a redus de la 24% la 9%. Încă de la jumătatea anului trecut cifrele privind vânzările de alimente indicau creşteri de peste 10%, chiar 20%, cifre ce aminteau de anii de boom când consumul era motorul principal al economiei.
De altfel, creşterile înregistrate de acest segment de piaţă au tras în sus consumul în 2015, când cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu circa 9%. Mai mult, în 2015 consumul a fost principalul motor al economiei, după mai mulţi ani în care industria, agricultura sau exporturile trăgeau după ele întregul angrenaj economic.
Creşterea vânzărilor de alimente a continuat şi în primele luni din 2016 să depăşească 20%, însă avansul ar putea să se tempereze în a doua perioadă a anului când baza de comparaţie va fi aceeaşi, respectiv TVA de 9%.
„Vedem creşteri puternice şi în 2016, noi am reuşit să avem un plus de 30% al businessului. Toate segmentele sunt pe plus, creşterea economiei în ansamblul său îşi spune cuvântul. Bineînţeles că au ajutat şi reducerea TVA şi creşterea salariului bugetarilor“, spune Radu Timiş, proprietarul procesatorului de carne Cris-Tim, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de profil.
El mai spune că din iunie avansul s-ar putea tempera, însă creşterea salariului minim de la 1.050 la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016 ar putea să reprezinte un nou impuls al consumului.
„Lumea va continua să consume, nu mai au tentaţia de a pune banii la bancă pentru că nu mai primesc dobânzi care să îi convingă. Vom continua să vedem creşteri de două cifre.“
La rândul său Iulian Stanciu spune că în opinia sa consumul va continua să crească în acest an însă în a doua jumătate am putea vedea o temperare a avansului în contextul în care legea dării în plată ar putea să frâneze creditarea. Această situaţie ar urma să se reflecte asupra vânzărilor de apartamente şi deci şi asupra vânzărilor de bunuri de larg consum, precum electrocasnice sau mobilă.
„Totuşi, fiind un an electoral, mă aştept să mai vedem măsuri de încurajare a consumului în 2016. Sper doar să fie măsuri sustenabile pe termen lung. Loc de creştere încă mai este pentru că suntem în continuare sub media UE.“
Cum se calculează cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul
Cifrele anunţate de INS privind evoluţia cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul se calculează pornind de la un eşantion de 1.600 de companii – operatori economici care au ca activitate principală comerţul cu amănuntul, potrivit reprezentanţilor INS. Astfel, atât lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri, magazine mici alimentare, dar şi magazine de mobilă, bricolaj şi electro-IT furnizează lunar către INS cifra lor de afaceri. În eşantionul celor 1.600 de companii sunt incluse atât firme cu peste 50 de angajaţi, cât şi firme cu mai puţini angajaţi. Primele rămân în permanenţă în eşantion, pe când cele din urmă sunt selectate prin sondaj la începutul anului şi furnizează date timp de un an. Cele mai multe companii din eşantion sunt cele cu peste 50 de angajaţi, însă toate firmele incluse furnizează lunar cifra de afaceri totală obţinută.
Ulterior, INS calculează cu ajutorul unui algoritm evoluţia cifrei de afaceri. Se ia în calcul cifra de afaceri deflatată, în condiţii comparabile, adică se elimină influenţa preţurilor. Totuşi, se ia în calcul expansiunea, care poate influenţa puternic rezultatul în contextul în care anual reţelele de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip discount deschid 150-250 de magazine. Datorită cifrei de afaceri de sute de milioane de euro sau chiar peste 1 mld. euro, datele anunţate de aceste reţele sunt cele care influenţează cel mai puternic vânzările totale, mult mai mult decât cele comunicate de micile magazine care au avut cel mai mult de suferit în criză, scrie zf.ro.
