Home Articole 14 iulie : vive la France ! Partenerul istoric al Romaniei moderne

14 iulie : vive la France ! Partenerul istoric al Romaniei moderne

960
0

Franţa reia miercuri, după pauza de anul trecut provocată de pandemie, tradiţia paradei militare de Ziua Naţională, însă prudenţa continuă să fie prezentă într-un moment în care ţara încearcă să evite un al patrulea val epidemic cu foarte contagioasa variantă Delta a coronavirusului, transmite AFP.

În 2020, în plină explozie a pandemiei, defilarea de 14 Iulie a fost anulată pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, fiind înlocuită cu o ceremonie în format redus în Place de la Concorde.

Anul acesta, pe celebrul bulevard parizian Champs-Elysées vor reveni militari, drapele şi blindate, dar accesul spectatorilor va fi limitat, cei prezenţi fiind obligaţi să prezinte un paşaport sanitar şi să poarte mască. Asistenţa va fi redusă la 10.000 de persoane, faţă de 25.000 în vremuri normale.

La parada de anul acesta vor participa 5.000 de militari, dintre care 4.300 infanterişti, dar şi 73 de avioane, 24 de elicoptere, 221 de vehicule şi 200 de cai ai Gărzii republicane.

Preşedintele Emmanuel Macron va asista alături de şeful de Stat-Major al armatelor, generalul François Lecointre, căruia îi va lua locul peste o săptămână actualul şef de Stat-Major al armatei terestre, Thierry Burkhard.

‘Câştigăm viitorul’ este tema ediţiei din 2021, cu dublă referire la bătălia sanitară purtată de francezi, dar şi la pregătirea necesară a armatei pentru ‘angajamente mai dure, de înaltă intensitate, sprijinite pe materiale de înaltă tehnologie’, după cum a explicat guvernatorul militar al Parisului, generalul Christophe Abad.

Pentru prima dată vor defila blindatele Griffon, vehicule de transport de nouă generaţie, ce vor fi desfăşurate în curând în Sahel.

După tradiţionala paradă aeriană deschisă de Patrula Franţa, un contingent de forţe speciale europene participante la ‘Task Force Takuba’ din Mali va lansa defilarea pe Champs-Elysées.

Pentru prima dată vor defila la Paris şi poliţişti locali, mai precis cei din Nisa (sud-est), aflaţi în prima linie în două din cele mai grave atentate petrecute în ultimii ani în Franţa.

Serviciul de sănătate ale armatei (SSA), foarte mobilizat de la debutul pandemiei care a cauzat peste 110.000 de morţi în Franţa, va fi şi el reprezentant.

După parada militară, care va dura două ore, publicului îi sunt propuse mai multe evenimente în capitală. La Hotel des Invalides se va putea dona sânge pentru militarii răniţi în operaţiuni. În cursul serii, un foc de artificii va lumina cerul deasupra Turnului Eiffel, scrie Agerpres.

ROMANIA – FRANTA, RELATII ISTORICE

Relaţiile dintre români si francezi sunt străvechi: în 1396, cavalerii lui Jean Nevers, fiul ducelui de Bourgogne, au luptat împotriva turcilor alături de soldaţii prinţului Valahiei Mircea cel Bătrân, scrie mae.ro

În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, relaţiile franco-române s-au intensificat, în special datorită numeroşilor comercianţi şi intelectuali francezi care au călătorit în Principatele Române.

În 1762, diplomatul şi scriitorul Claude-Charles de Peysonnel a propus crearea unei reprezentanţe franceze în Principatele române, deziderat care se va realiza în 1798: un consulat general se deschidea la acea dată la Bucureşti si un viceconsulat la Iaşi.

În secolul al XIX-lea, majoritatea studenţilor români îşi fac studiile la Paris, dobândind astfel, din plin, bogate cunoştinţe, dar şi idei moderne de reînnoire politică şi socială. În 1846 studenţii români fondau, în Cartierul latin, Societatea studenţilor români din Paris al cărei preşedinte ales va fi Ion Ghica, iar secretar C.A.Rosetti. Membri ai acestei asociaţii au fost, printre alţii, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, figuri de prim plan ale mişcării revoluţionare din 1848 din Principatele române. Poetul Alphonse de Lamartine va accepta funcţia de preşedinte de onoare şi va deveni, apoi, ministrul afacerilor externe al guvernului revoluţionar provizoriu.

După unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, sprijinită cu căldură de Franţa, este deschisă calea spre noi relaţii diplomatice între România şi Franţa.

România şi Franța au stabilit relații diplomatice la nivel de legație începând cu data de 8/20 februarie 1880. La 28 februarie/12 martie 1880, Aubert Ducros, primul trimis extraordinar şi plenipotențiar al Franței la București, şi-a prezentat scrisorile de acreditare. În baza principiului reciprocității, la 24 iulie/5 august 1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeași calitate. La 29 noiembrie 1938, relațiile diplomatice româno-franceze au fost ridicate la nivel de ambasadă.

Raporturile între România si Franţa au cunoscut un avânt deosebit după Primul Război Mondial. Diplomatul român de renume european Nicolae Titulescu a fost, fără îndoială, arhitectul acestor relaţii privilegiate.

În septembrie 1944, guvernul român a recunoscut guvernul provizoriu al generalului de Gaulle, relaţiile desfăşurându-se la nivel de ambasade.

Franţa a manifestat, atât în plan oficial, cât şi la nivelul cetăţenilor, simpatia şi solidaritatea sa faţă de Revoluţia română din decembrie 1989, eveniment care a antrenat căderea regimului comunist.

După decembrie 1989, relaţiile franco-române s-au dezvoltat considerabil. Schimburile de vizite oficiale s-au multiplicat, inclusiv la cel mai înalt nivel, fapt care a permis să se pună bazele unui solid parteneriat politic, economic şi cultural între cele două ţări. Merită a fi subliniat în special sprijinul activ al Franţei pentru integrarea României în structurile politice, economice şi de securitate europene şi euro-atlantice.

La 20 februarie 2020, s-au aniversat 140 de ani de relații diplomațice bilaterale.

MESAJUL AMBASADORULUI FRANTEI IN ROMANIA, LAURENCE AUER

Leave a Reply