Presedintele de onoare al Asociatiei Pro Democratia si decanul Facultatii de Stiinte Politice la SNSPA Cristian Parvulescu a publicat in Observatorul Cultural un editorial interesant despre soarta PSD.
Complexul prezidential
După demisia aparent intempestivă a lui Victor Ponta din poziţia de preşedinte al partidului, urmată de alegerea lui Liviu Dragnea ca preşedinte interimar al PSD, criza principalului partid de guvernămînt a revenit în atenţia publicului. Se va schimba PSD după Ponta? De fapt, acest episod era deja previzibil încă din seara de 16 noiembrie 2015. Impactul politic al insuccesului lui Victor Ponta de la alegerile prezidenţiale urma să fie decantat, iar istoria partidului arăta că, în astfel de ocazii, cel înfrînt, cu o singură excepţie, urma să fie înlăturat din conducere. Privind retrospectiv, Victor Ponta a reuşit să reziste cel mai mult, dar asta pentru că era prim ministru. Din momentul în care capacitatea sa de a rezista la şefia guvernului a devenit incertă, după ce pe 5 iunie DNA l-a declarat suspect, iar preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia, poziţia sa era periclitată. Cel mai probabil, Victor Ponta a anticipat, prin demisia sa din fruntea PSD, o mişcare a inamicilor săi interni.
Născut din criză, supravieţuind de la o criză la alta, dar sperînd să depăşească impasul structural în care se află dintru început, PSD pare inapt să trateze eficient slăbiciunea sa fondatoare. Ataşat, de la debutul său forţat din vara anului 1992, unei instituţii unipersonale şi autoritare, preşedintele statului, FDSN (cum s-a numit în primul său an de viaţă) nu a fost altceva decît un vehicul politic improvizat în doar trei luni, între iunie şi septembrie, pentru a-i permite lui Ion Iliescu să cîştige alegerile prezidenţiale din 1992. Partidul s-a născut cu şi dintr-un complex prezidenţial. Un complex prezidenţial nerezolvat, care a contribuit la erodarea rapidă a legitimităţii tuturor liderilor post-Iliescu, împiedicînd totodată maturizarea politică a organizaţiei.
Partid prezidenţial apărut peste noapte, PSD (FDSN-PDSR-PSD) a avut un parcurs politic presărat de crize postelectorale (1997, 2005, 2010, 2015), care se pliau pe fundalul unei neterminate crize de succesiune faţă de liderul fondator. Primul preşedinte al FDSN, Oliviu Gherman, a condus discret între 1992 şi 1996, fiind repede dublat de un Adrian Năstase mult mai dinamic, care din 1993 a şi devenit preşedinte executiv. Acest dualism instituţional, preşedinte-preşedinte executiv, a lăsat urme adînci în cultura organizaţională pesedistă. Situaţia se va repeta cu Ion Iliescu şi Adrian Năstase, apoi între Mircea Geoană şi Adrian Năstase şi, mai spre zilele noastre, între Victor Ponta şi Liviu Dragnea.
În cei 23 de ani de existenţă, PSD a avut deja cinci preşedinţi, fără însă să depăşească criza de succesiune – imaginea liderului fondator a fost mereu dominantă. După Oliviu Gherman, în 1996, după înfrîngerea sa în alegerile prezidenţiale, Ion Iliescu a devenit, pentru prima şi ultima dată, preşedinte formal al PDSR (din 1997 pînă în 2000). După realegerea lui Ion Iliescu ca preşedinte în 2000, PSD (aşa cum se va numi partidul începînd cu 2001) intră într-o nesfîrşită fază de tranziţie, care dublează ciclul prezidenţial. Aşa se face că preşedinţii partidului, aleşi după alegeri prezidenţiale (2000, 2005, 2010, 2015?), sînt înlăturaţi imediat după înfrîngerea lor: astfel, s-au succedat la conducerea partidului Adrian Năstase (2000-2005), Mircea Geoană (2005 – 2010) şi Victor Ponta (2010-2015). Mai mult, două din crizele postelectorale, în 1997 şi 2010, au dus la desprinderea din PSD a noi partide, mai întîi APR, mai apoi UNPR.
Complexul prezidenţial, suprapus crizei de succesiune, a împiedicat PSD să-şi construiască o organizaţie flexibilă. În comparaţie cu fostul PD, partid cu reală vocaţie electoralistă, PSD a părut întotdeauna un partid greoi. Mare, şi din această cauză încet şi mereu uşor de pus în defensivă. Orientat spre cîştigarea alegerilor prezidenţiale, PSD a privilegiat structurile birocratic-teritoriale în raport cu cele ideologice. Aşa se face că PSD cîştigă alegerile locale, mai ales cînd acestea nu sînt competitive, dar nu poate face saltul spre o majoritate prezidenţială.
Ipoteza complexului prezidenţial al marilor partide de la noi explică atît perpetuarea blocajului constituţional dintre preşedinte şi primul ministru, cît şi cronicizarea coabitării. Mai mult, sistemul de partide, care corespundea iniţial unei sistem politic cu vocaţie parlamentară, a fost fasonat în funcţie de prioritatea pe care o reprezentau alegerile prezidenţiale. Aşa a şi apărut noul PNL, un fel de replică a vechiului PNŢ. Dacă PNŢ-ul interbelic făcea joncţiunea dinte ţărăniştii regăţeni şi naţionalii ardeleni, obligaţi să se unească din cauza primei electorale introdusă de reforma electorală din 1926, PNL şi PDL au fuzionat doar pentru că astfel puteau aspira la cîştigarea alegerilor prezidenţiale.
În forma sa actuală, sistemul de partide româneşti nu permite o prea mare flexibilitate. Iar sistemul constituţional nu oferă soluţii de rezolvare a problemelor ivite dintr-o coabitare conflictuală. Impasul politic actual, în care comunicarea instituţională dintre un preşedinte recent ales şi un prim ministru înfrînt atît în alegeri, cît şi în propriul partid, dar care nu poate fi schimbat, este expresia directă a acestui sistem. Cu sau fără Victor Ponta la conducerea sa, PSD nu poate părăsi guvernarea fără să-şi compromită şansele de a obţine un scor bun la alegerile locale. Aşa se face că Victor Ponta rămîne pentru o perioadă indeterminată premier, pînă cînd sprijinul politic de care dispune se evaporă. Indiferent de soarta lui Victor Ponta, PSD va rămîne prizonierul crizei de succesiune. Şi după 10 ani de cînd nu mai este preşedintele ţării, Ion Iliescu rămîne în continuare personajul central din partid, imprimînd acestuia aceeaşi logică prezidenţialistă ca în 1992. Dar România este deja într-o altă etapă istorică.
http://www.observatorcultural.ro/Complexul-prezidential*articleID_32203-articles_details.html
Să-i vezi pe ciolănarii din opoziţie cum se apropie de PSD că nu vor mai intra în Parlament după ultima lege sau ordonanţă. Atunci ce mama măsii mai clămpănesc, dacă acum deşi au acceptat aproape în unanimitate Codul Fiscal, urlă de le plesnesc ficaţii şi-i blagoslovesc pe cei de la PSD de numa numa! Să fiu în locul celor de la PSD nu i-aş primi sub nicio formă!
Mare atenţie PSD-işti, ştiţi de ce aţi pierdut alegerile, da? Învăţaţi din ce s-a întîmplat şi nu treceţi cu verea eşecul! O parte din vină: i-aţi primit la voi pe anteriorii care au furat de la popor şi ţară!
Schimbaţi-vă atitudinea spre nou şi tineret că vă duceţi de rîpă!(nu vă trebuie pop-corn pentru aşteptare).
PSD = trecutul si hotia
Serios ? Hai nu mai spune.
Corect este PNL= TRECUTUL,PREZENTUL,VIITORUL SI HOTIA
Opinia mea este ca multe din partidele actuale vor ramane in urmatorii ani doar in manualele de istorie si in vorbele de speriat copii mici si fragezi.
Nea Acesta vrea sa ne prelucreze cu ideea ca iohannis a castigat alegerile cu “majoritatea prezidentiala” pe bune,brusc asa,la ceas de seara au aparut un milion de votanti in plus care s-au pus sa voteze in draci cu iohannis(mai pe lumina nu se hotarasera) si mai ales pe liste suplimentare 99% pentru iohannis,(nu poti fi excursionist decat cu sasul in suflet;astia cu Ponta urasc de moarte excursiile-ghinion) BAI SI AU VOTAT,SI AU VOTAT,ASA PE INTUNERIC LA LUMINA TELE MOBILELOR DE AU SPART TOATE SONDAJELE,PANA SI ALE DRAGILOR LOR IOHANNISTI,CARE NICI EI NU SI-AU DAT SEAMA SI NU AU PUTUT SA ANTICIPEZE CAT VOR FURA.Si acum pe bune,la cati informatori are sri-ul pe intinsul patriei ce inseamna un milion.Daca iei unul si il plimbi in zece locuri ,cati iti trebuie in total?
Gresit aici nu-i vorba numai de SRI ci si de SIE, pentru ca diaspora a fost cea dornica de votat la ceas de seara, nemaipunand la socoteala tineretul care la un semn a votat la orele 19 in corpore.
Poate ne spune cineva de unde au aparut asa peste noapte ca ciupercile ONG-urile care l-au sprijit pe Iohannis ?
iata ca dupa ce pe acest blog ne intrebam unii de unde pana unde au aparut milioanele de voturi pentru johannis 6k aceasta intrebare si-o pun si liderii psd prin dragnea. deci de unde pana unde a aparut uriasul numar de voturi pro-johannis intre turul 1 si turul 2? unde au fost cozile alea interminabile de roamni dornici sa-l voteze pe celebrul 6 case? nici o televiziune nu a prezentat cozi interminabile de romani la sectiile de vot. iar celebra diaspora s-a chinuit sa stranga vreo 400 mii de votanti. restul pana la alea 3 milioane de unde au aparut? din scriptele sri si sts? dar in realitate? despre parvulescu? numai de bine. acest individ profun amoral este unul din artizanii ajungerii betivanului presedinte in 2004. iar asa zisa lui analiza prezentata in articol nu este decat o insiture repetata de cateva ori. probabil e platit la numa r de cuvinte altfel nu se explica aceste repetari. cat despre analiza propriu zisa? sa fim sanatosi ca in cismigiu ii dau “baietii” clasa! nu stiu pe ce considerente sunt considerati unii gen parvulescu sau chireac “analisti”. probabil pe baza drumurilor mascate pe la cotroceni si apoi a interventiilor de tot rasul pe la televiziuni.si asa acesti celebri “analisti” trec din foare in floare in functie de stapanul de la cotroceni. pana maiieri pupau dosul augustului betivan si al divei sale acum s-au reprofilat pe limba germana.
Din pacate pesedistii nu vor invata din greseli si unde mai punem si umarul pus de altii la toate nereusitele acestui partid care trebuie sa existe pe esichierul politic.
Analiza d-lui profesor este una mai mult decat pertinenta, numai ca imprima anumite mesaje subliminale, iar atata timp cat PSD-ului i se va atasa acea poza de fundal nimic nu se va schimba in ideile si sperantele oamenilor.
Pentru că tot luaţi modelul Elveţia din toate punctele de vedere, îl luaţi şi p’ăsta??? HUOOOO!!! IMORALILOOOOOR!!!(nu contează politicianul sau partidul)
http://www.thelocal.ch/20150731/naked-performers-take-to-swiss-citys-streets
De ceva vreme nu se vorbeste printre penelaci -pedelaci si fanii lor decat despre psd-problema patriei.vai ce face psd-ul,vai ca trebuie reformat psd-ul,vai “cacomunistii”,vai ca o sa piarda alegeri daca nu …una alta.Bai da ce grija i-a apucat p’astia de sanatatea psd-ului,in loc sa-si vada de puroiul letal din ograda lor.Cred ei ca daca tot comenteaza diversiunea asta legata de psd,trec jegurile lor neobservate si cei care au votat cu psd-ul isi vor muta preferintele sau chiar admiratia spre lighioanele lui iohannis,gorghiu si blaga? Dar fraierii de penelaci cu propaganda lor cu tot nici macar nu pricep ce joc face psd-ul si acum habar nu au pe cine sa puna “tunurile”,dupa ce au irosit atatia bani si munitie contra lui Ponta si la guvernare tot nu au ajuns si nu au sa ajunga.
Pentru politicienii perindaţi la guvernare inclusiv numiţii în funcţii ha ha ha:” S-a găsit remediul pentru toate bolile: pansamentul cu floriol sfințit. Îl pui pe cap și trece inteligența, pentru prostie, selectia naturala. Cred că e petfect pentru vindecarea tuturor politicienilor. Cum sa suferi cu boli(conform afişului)? Parca ti le baga pe gat cineva cu forţa!” https://www.facebook.com/eusuntdumnezeu/photos/a.399800366771122.96507.343779225706570/860212067396614/?type=1
interesant e cum dupa prezidentiale i se canta prohodul guvernului ponta si pesedeului. uite acus acus se intampla si majoritatea “analistilor” care se plimba prin toate studiourile televiziunilor de stiri si nu numai ne fericesc cu analizele lor docte. culmea in ciuda acestor “analisti”, in ciuda atacurilor furibunde ale dna, astia de la pesede se incapataneaza sa reziste. geaba ciolanis a “conlucrat” institutional cu tanti lenutza ca “sontorogul” de ponta rezista. geaba se chinuie “analistul” parvulescu – ca tot e vorba de el- sa ne arate repetat de parca e balbait ce istoric nasol si ce viitor naspa are pesedeul ca vad ca astia nu stiu si rezista. ba mai mult, pesedistii au si nerusinarea sa aiba ca de obicei o guvernare buna care ridica tara din rahatul in care a reusit -ca de obicei- sa o bage “dreapta” ba mai mult ridica si bunastarea oamenilor. probabil ca cei innebiuniti dupa taierile de salarii practicate de “dreapta” acum nu vor sa le bage cu forta guvernarea pesedista banii in buzuinar, probabil ca nu vor sa le creasca pensiile, sa le scada tva la alimentele de baza etc etc etc. ce bine era cand dreapta era la putere! ce de elctrocasnice luam “cu buletinul” de ne indatoram si plateam obiectul respectiv de vreo 3-4 ori valoarea lui. si sa nu uitam ca acum trebuie sa le schimbam ca l\au inceput sa se strice. sau poate iubitorii “dreptei” sunt nostalgici dupa taierile de salarii si ciuntirea pensiilor ca de taierea lor am scapat cu greu . e bine sa fii de dreapta dar atunci cad ai portofelul plin si nu stiu cati din astia “de dreapta” de pe frorum se scalda in bani. stiu cativa dar asta nu se pune. si apropo finalul articolului “analistului” parvulescu trebuia sa se incheie cu intrebarea cine mai bine sa fie personajul central in partid :la pesede iliescu cel din pcr sau la penele “scriitorul” catre secu quintus. sa nu uitam cu cine defilam ca vad ca doar de o parte a baricadei e nasol ca pe partea ailalta ne facem ca uitam