Ambasadorul Wolfgang Ischinger, Chairman al Conferintei pentru Securitate de la Munchen ( https://www.securityconference.de/ ) a dezvaluit intr-un interviu pe care mi l-a acordat de ce este lumea in pericol.
”Lumea e în pericol, mai ales dacă facem referire la Europa. Mă pot gândi la mai multe motive dar un motiv fundamental este că între Vest, Europa, şi Federaţia Rusă, spre exemplu, încrederea pe care am încercat să o construim decenii întregi aproape că s-a evaporat de la anexarea ilegală a Crimeei şi evenimentele din Donbass şi Siria.
Aşadar există un mediu periculos la nivel internaţional, nu doar aici în Europa, între noi şi Rusia.
Există, de asemenea, un mediu foarte periculos în estul Asiei, gândiţi-vă la ce se întâmplă în Coreea de Nord, gândiţi-vă la ceea ce se întâmplă în prezent între Hong Kong şi China. Sunt evenimente cu potenţial exploziv, şi ceea ce lipseşte azi este genul de ordine internaţională pe care o acceptă toată lumea, regulile pe care să le respecte toată lumea. Obişnuiam să credem că avem o ordine internaţională acceptată. Dar nu mai este aşa.
Ne confruntăm cu o situaţie internaţională periculoasă şi în ultimul an aşa, nu se îmbunătăţeşte situaţia. Ba dimpotrivă are tendinţa să se înrăutăţească, de aceea am ales acest titlu pentru cartea mea”, a spus Wolfgang Ischinger.
”Când mă uit la ceea ce se întâmplă în prezent, cred că raportul Harmel a fost chiar o reţetă bună atât atunci cât şi acum. Cu alte cuvinte, trebuie să ne asigurăm că avem suficiente capabilităţi să descurajăm pe oricine, inclusiv Federaţia Rusă de la expediţii aventuroase indiferent că se îndreaptă spre vest, spre sud, indiferent de direcţia pe care o au. În acelaşi timp trebuie să ne angajăm, alături de Rusia, şi să încercăm să trezim interesul rus faţă de regulile europene şi asupra ordinii mondiale, o ordine despre care am crezut că există, dar s-a destrămat atunci când Rusia a făcut ceea ce a făcut în 2014, anexarea Crimeei şi evenimentele din Donbass. Aşadar, cea mai importantă misiune a nostră pentru anii care vin şi pentru deceniile care urmează este să ne implicăm, alături de Rusia, pentru că, aşa cum a zis şi Emmanuel Macron zilele trecute la Biarritz, Rusia este o putere europeană. Este totodată şi o putere în Asia, dar este şi o putere europeană şi trebuie să găsim modalităţi să ne reangajăm alături de ea. Dar, aşa cum se mai spune, în tango este este nevoie de doi. Tot ce putem face este să îi semnalăm Rusiei că, în timp ce ne apărăm, excludem posibilitatea unor operaţiuni locale. Dar ţine de ei să răspundă la asta şi să vină înspre noi.”, a adăugat ambasadorul.
Ambasadoru a vorbit și despre viitorul Europei cu un politician german precum Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.
”Sunt optimist că Ursula von der Leyen este persoana potrivită pentru a conduce Comisia anii următori. Să nu uităm că, într-un moment în care există riscuri militare şi de securitate pentru ţările noastre, ea şi-a petrecut ultimii 5 ani învăţând apărare, învăţând domeniul militar, securitate, în calitate de ministru al apărării în Germania. Cred că este o pregătire excelentă pentru un astfel de post care depăşeşte graniţele politicii externe, a apărării. Acum trebuie să se preocupe de problemele sociale, de cele economice, de finanţe şi multe alte domenii. Dar sunt de părere că stăpânirea acestui domeniu, cel strategic, al politicii externe, de securitate şi apărare este o precondiţie uriaşă pentru un mandat de succes la preşedinţia Comisiei Europene. Cred că se va descurca foarte bine şi că merită tot sprijinul nostru”, a adăugat Wolfgang Ischinger.
#Ischinger, #RaduTudor, #Antena3, #Munchen, #Bucuresti, #NewStrategyCenter
Transcriptul integral aici :
Domnule ambasador, vă mulţumesc pentru acest interviu.
Este o mare plăcere să fiu în Bucureşti, nu am mai fost aici de ceva timp. Este o mare onoare să fiu aici şi să îmi pot prezenta cartea în limba română care este prima ediţie străină a cărţii mele şi sunt foarte mândru. Este un moment special!
Domnule ambasador Ischinger, de ce este lumea în pericol? Mai ales dacă facem referire la Europa.
Mă pot gândi la mai multe motive dar un motiv fundamental este că între Vest, Europa, şi Federaţia Rusă, spre exemplu, încrederea pe care am încercat să o construim decenii întregi aproape că s-a evaporat de la anexarea ilegală a Crimeei şi evenimentele din Donbass şi Siria. Aşadar există un mediu periculos la nivel internaţional, nu doar aici în Europa, între noi şi Rusia. Există, de asemenea, un mediu foarte periculos în estul Asiei, gândiţi-vă la ce se întâmplă în Coreea de Nord, gândiţi-vă la ceea ce se întâmplă în prezent între Hong Kong şi China. Sunt evenimente cu potenţial exploziv, şi ceea ce lipseşte azi este genul de ordine internaţională pe care o acceptă toată lumea, regulile pe care să le respecte toată lumea. Obişnuiam să credem că avem o ordine internaţională acceptată. Dar nu mai este aşa. Ne confruntăm cu o situaţie internaţională periculoasă şi în ultimul an aşa, nu se îmbunătăţeşte situaţia. Ba dimpotrivă are tendinţa să se înrăutăţească, de aceea am ales acest titlu pentru cartea mea.
Suntem foarte îngrijoraţi aici, în Europa de Est, mai ales în România, având în vedere tensiunile în creştere dintre Europa şi Statele Unite. De 70 de ani, aliaţii fac parte din cea mai mare alianţă politică şi militară, NATO, însă acum relaţiile sunt atât de tensionate. Care sunt evaluarile dumneavoastră în ceea ce priveşte viitorul relaţiilor dintre Europa şi Statele Unite?
În primul rând, vreau să vă spun că eu cred cu tărie în relaţiile apropiate transatlantice şi voi continua să fac asta în continuare. Nu există nimic care poate înlocui interesul securităţii noastre de aici, din Europa care sunt în colaborare strânsă cu Statele Unite. Având în vedere aceste lucruri, da, întâmpinăm în continuare dificultăţi uriaşe între marea majoritate şi administraţia Trump, dar după cum am încercat să spun în repetate rânduri: Statele Unite nu înseamnă doar Casa Albă. Statele Unite sunt reprezentate de 50 de guvernatori, 100 de senatori care au un rol importante în gestionarea relaţiilor internaţionale ale ţării.
Este o comunitate foarte importantă în domeniul afacerilor cu un interes uriaş în investiţii, comerţ. Este o societate civilă extrem de puternică. Aşa că răspunsul meu la criza actuală dintre relaţiile transatlantice este să nu părăsim alianţa transatlantică, ci să ne implicăm puternic alături de toţi cei cu care putem colabora. Şi sunt mulţi cei alături de care putem lucra în Washington, în New York, în Los Angeles, în Chicago şi în alte oraşe.
Aşadar, sunteţi în continuare optimist în ceea ce priveşte viitorul relaţiilor transatlantice, mai ales în privinţa apărării şi a securităţii? Chiar şi relaţiile comerciale par să fie din ce în ce mai tensionate.
Nu cred că ne vom întoarce la status quo. Lumea nu va mai fi niciodată ceea ce obişnuia să fie, adică să trăim sub umbrela protectoare a Statelor Unite. America a avut grijă de fiecare dată de Europa când s-a confruntat cu probleme pe care nu le putea rezolva. Aduceţi-vă aminte de Războaiele Balcanice din anii ’90 pe care noi nu am fost capabili să le oprim, iar America a intervenit. Nu cred că ne putem baza că acest lucru se va întâmpla în viitor. În alte cuvinte, da, relaţiile transatlantice vor continua să fie importante, dar noi trebuie să ne luăm soarta în mâinile noastre. Trebuie să fim mai responsabili în ceea ce ne priveşte şi de aceea – am menţionat asta şi în carte – trebuie să dezvoltăm şi mai mult Uniunea Europeană, care reprezintă propriul nostru destin ca un actor respectat pe plan internaţional. Este ceea ce trebuie să facem pentru a proteja interesele a 500 de milioane de oameni, populaţia Uniunii Europene.
Domnule Ischinger, cum aţi descrie rolul României în Uniunea Europeană şi în NATO? Este o ţară care încearcă să-şi îmbunătăţească imaginea şi să aibă un profil mai puternic în NATO şi, bineînţeles, în Uniunea Europeană. Însă, sunt atât de multe lucruri de rezolvat după ce România si-a exercitat preşedinţia Consiliului UE. Cum aţi analiza profilul României în acest moment?
O să vă spun două, trei puncte de vedere. În primul rând, cred că românii pot fi mândri de istoria ţării. Pentru mine, care am fost diplomat în anii ’80 şi ’90, este aproape un miracol că astăzi, România că este un stat membru respectat şi nu doar al NATO, dar şi al Uniunii Europene. România a fost capabilă să-şi crească prosperitatea, salariile s-au dublat şi au crescut chiar mai mult, în ultimii 20 de ani. Aşadar, sunt multe lucruri de care România se poate mândri.
În al doilea rând, strategic vorbind, cred că din punctul de vedere al Germaniei, noi nu am înţeles pe deplin cât de importantă este regiunea Mării Negre, în special regiunea voastră, pentru securitatea întregii Europe. Atunci când ne gândim la poziţia noastră strategică, avem tendinţa să ne gândim – ceea ce nu este neapărat greşit – la Estonia, Polonia. Ne gândim direct la Est, dar trebuie să învăţăm că este o zonă strategică uriaşă, în poziţia voastră, în sud-estul Europei, în ceea ce priveşte energia, prezenţa navală a Rusiei în Marea Neagră, aşa-numitele conflicte îngheţate din zonă. Când mă gândesc la Nagorno-Karabah, Georgia, Crimeea, Donbass, Transnistria este o listă lungă a conflictelor nerezolvate.
Aşadar, cred că regiunea voastră, partea voastră din Europa, merită o atenţie strategică mai mare, nu doar din partea Bruxelles-ului sau a Uniunii Europene, dar şi din partea NATO, din punctul de vedere al securităţii. R: România este unul dintre cei mai influenţi membrii NATO de pe Flancul Estic. Care este cel mai potrivit răspuns la agresiunile Rusiei din ultimii cinci ani, în Marea Neagră şi, de asemenea, la anexarea ilegală a Crimeei?
În urmă cu 35, 40 de ani, NATO a adoptat Raportul Harmel care a fost prezentat şi elaborat de un fost ministru de Externe belgian. Iar Raportul Harmel, în era Războiului Rece, sugera o dublă strategie: cât mai multă apărare împotriva Uniunii Sovietice şi cât mai multă cooperare şi dialog cu sovieticii.
Când mă uit la ceea ce se întâmplă în prezent, cred că raportul Harmel a fost chiar o reţetă bună atât atunci cât şi acum. Cu alte cuvinte, trebuie să ne asigurăm că avem suficiente capabilităţi să descurajăm pe oricine, inclusiv Federaţia Rusă de la expediţii aventuroase indiferent că se îndreaptă spre vest, spre sud, indiferent de direcţia pe care o au. În acelaşi timp trebuie să ne angajăm, alături de Rusia, şi să încercăm să trezim interesul rus faţă de regulile europene şi asupra ordinii mondiale, o ordine despre care am crezut că există, dar s-a destrămat atunci când Rusia a făcut ceea ce a făcut în 2014, anexarea Crimeei şi evenimentele din Donbass. Aşadar, cea mai importantă misiune a nostră pentru anii care vin şi pentru deceniile care urmează este să ne implicăm, alături de Rusia, pentru că, aşa cum a zis şi Emmanuel Macron zilele trecute la Biarritz, Rusia este o putere europeană. Este totodată şi o putere în Asia, dar este şi o putere europeană şi trebuie să găsim modalităţi să ne reangajăm alături de ea. Dar, aşa cum se mai spune, în tango este este nevoie de doi. Tot ce putem face este să îi semnalăm Rusiei că, în timp ce ne apărăm, excludem posibilitatea unor operaţiuni locale. Dar ţine de ei să răspundă la asta şi să vină înspre noi.
Germania este cea mai influentă putere politico-economică din Europa. Cu toţii aşteptăm semnale de la Berlin, dorim cooperare… Care este viitorul Europei cu un politician german precum Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene?
Sunt optimist că Ursula von der Leyen este persoana potrivită pentru a conduce Comisia anii următori. Să nu uităm că, într-un moment în care există riscuri militare şi de securitate pentru ţările noastre, ea şi-a petrecut ultimii 5 ani învăţând apărare, învăţând domeniul militar, securitate, în calitate de ministru al apărării în Germania. Cred că este o pregătire excelentă pentru un astfel de post care depăşeşte graniţele politicii externe, a apărării. Acum trebuie să se preocupe de problemele sociale, de cele economice, de finanţe şi multe alte domenii. Dar sunt de părere că stăpânirea acestui domeniu, cel strategic, al politicii externe, de securitate şi apărare este o precondiţie uriaşă pentru un mandat de succes la preşedinţia Comisiei Europene. Cred că se va descurca foarte bine şi că merită tot sprijinul nostru.
Felicitări pentru această carte – “Lumea în pericol”. Mă bucur că sunteţi aici în Bucureşti, pentru acest interviu, şi sper să vă revăd curând în Bucureşti sau în Munchen.
Mulţumesc foarte mult! Sper să existe cititori români interesaţi de cartea mea, pentru că este o carte care explică de unde provenim. Atinge subiecte precum Uniunea Europeană, Războiul Rece, unde ţara dumneavoastră şi ţara mea au fost în tabere diferite, şi este o poveste extraordinară, o poveste de succes că acum, iată, ne aflăm de aceeaşi parte a istoriei şi a viitorului.
Mulţumesc foarte mult!
