Mai mult decât o umilire a celor care au murit acolo, este o relativizare a Holocaustului în sine. Așa comentează la Radio France International președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Silviu Vexler, afișarea unui banner la protestul antivaccinist de duminică de către cel puțin doi participanți cunoscuți deja cu atitudini antisemite.
Nu e un simplu incident, face parte dintr-un sir de derapaje ingrijoratoare in care se remarca la fel de ingrijorator absenta unei reactii din partea autoritătilor, explica Silviu Vexler, care e si deputat din partea minoritatilor nationale.
Silviu Vexler: Mi s-a părut o umiliță cruntă la adresa memoriei victimelor Holocaustului și a puținilor supraviețuitori care mai sunt alături de noi astăzi. Alăturarea de cuvinte este mizerabilă. Acea frază, care a fost trunchiată și refolosită a devenit și este cunoscută în toată lumea din cauza lagărului de concentrare de la Auschwitz Birkenau.
Este asociată în public, în memoria colectivă cu acel loc. Nu este prima dată când există diverse teorii ale conspirației sau ale persoanelor care se împotrivesc vaccinării care faca stfel de comparații mizerabile cu lagărele de concentrare sau cu ceea ce s-a întâmplat în perioada Holocaustului. În mod evident este mai mult decât o umilire a memorie acelor oameni care au murit nevinovați acolo, o relativizare a cea ce înseamnă Holocaustul în sine.
Nu se poate spune, indiferent de context și de cât poate fi dusă o ideea la absurd, că ceea ce este în ziua de astăzi are măcar o tangență, cât de cât, de orice natură cu ceea ce s-a întâmplat atunci. De altfel, din fotografia văzută și din persoanele care au postat-o am recunoscut și numele celor care erau atât de mândri de acea fotografie. Sunt aceiași doi oameni care au contestat de-a lungul timpului realizarea muzeului istoriei evreilor și a Holocaustului din România, care au protestat, care au atacat la tribunal permanent. Sunt doi negaționiști profesioniști ai Holocaustului din România. Acest gest și faptul că se alătură unor proteste nu este o supriză, din păcate.
Rep: AM văzut și eu afișul. Pare făcut cu foarte mare grijă. S-a lucrat la el…
SV: Sigur, ăla nu este un afiș pentru care cineva a luat o foaie de hârtie și a scris niște cuvinte. Cunoscând și oamenii nu este o surpriză.
Rep: Totuși, autoritățile par să nu cunoască oamenii sau să nu vadă afișul. Cum vă explicați?
SV: Din păcate, nu pot vorbi în mod evident dacă autoritățile au văzut sau nu au văzut acest afiș. La asta pot răspund de doar ele. În schimb, pot să vă spun că există o lipsă cruntă de reacție, din păcate, mai ales în ceea ce privește tentativele de reabilitare a mișcării legionare. Același act normativ care condamnă folosirea acestor sloganuri și simboluri, condamnă și mișcarea legionară, simbolurile, etc.
Este vorba despre Ordonanța de Urgență 31 din 2002. Chiar săptămâna trecută am informat din nou autoritățile că mișcarea legionară, care este înregistrată acum și ca asociație, cu un sediu în centrul Bucureștiului, are chiar o firmă pusă pe clădire cu „mișcarea legionară” și cu simbolul mișcării legionare. E o faptă pedepsită de lege prin sancțiune penală. Cred că este cel puțin a șasea oară când sesizez autoritățile statului, când Federația comunităților evreiești din România, când Institutul Wiesel sesizează. Răspunsul a fost zero.
În aceste condiții se pune în discuție dacă acel act normativ are o utilitate practică. O lege, dacă nu e aplicată, nu rezolvă nimic. Sunt și alte instanțe. Chiar acum, când vorbesc cu dumneavoastră, me pregătesc să intru în ședința Senatului României, unde, săptămâna trecută, a fost evocat cu mult patos.
E vorba de Mircea Vulcănescu, care a coordonat, printre altele, jefuirea evreilor care erau deportați în Transnistria. A fost condamnat ca și criminal de război imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, condamnare reconfirmată în 2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție. Uitați că am ajuns la ziua în care este evocat în plenul Parlamentului României și de a fi lăudat ca un mare erou, fără a lua în discuție faptul că există un bulevard și un liceu care îi poartă numele. Și acest lucru este interzis de lege și autoritățile nu iau măsurile necesare.
Rep: Revenin la bannerul de ieri, într-o alt moment ce ar fi trebuit să se întâmple?
SV: Într-o situație normală autoritățile ar fi trebuit, în momentul în care acest lucru a devenit public, să se sesizeze și să desfășoare o anchetă în acest sens. În mod evident nu pot să spun dacă cineva a văzut sau nu a văzut acel simbol.
Rep: Care autorități? Începând cu cine?
SV. Începând cu Parchetul General în ale cărui atribuții cad aceste lucruri. Ei sunt cei în măsură să investigheze o astfel de faptă. În mod evident, Federația comunităților evreiești din România va face o sesizare în acest sens. Dar mai încolo Parchetul, procurorii sunt cei care trebuie să investigheze aceste lucruri.
