Rusia face jocuri dubioase si pune in pericol onorarea contractelor sale. Pan azi, Gazprom nu a dat niciun semn că ar pune în aplicare un ordin al preşedintelui Vladimir Putin de a mări livrările de gaze naturale în Europa, amplificând îngrijorările din regiune legate de oferta limitată, preţurile mari şi dependenţa energetică de Moscova, pe măsură ce iarna se apropie, transmite Reuters. Gazprom este companie 100% a statului rus, iar asa zisa neaplicare a dispozitiilor lui Putin e un joc la cacealma, tipic Moscovei. Romania, la fel ca si restul Europei, are stocuri mai mici fata de iarna trecuta.
Rusia furnizează o treime din necesarul european de gaze, iar intenţiile sale referitoare la livrări sunt esenţiale într-un moment în care creşterea preţurilor spot a lovit deopotrivă gospodăriile şi întreprinderile.
Cu producţia şi exporturile Gazprom aproape de niveluri record, iar stocurile europene la aproximativ o treime din nivelurile de acum un an, unii politicieni europeni spun că Rusia poate face mai mult pentru a reduce preţurile şi facturile consumatorilor. Ei sunt îngrijoraţi de faptul că Moscova foloseşte situaţia în scopuri politice şi acuză Rusia că manipulează piaţa pentru a creşte preţurile.
Rusia neagă acest lucru. Întrebat despre posibilitatea unor livrări suplimentare de gaz către Europa, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus: ”Trebuie să contactaţi Gazprom cu privire la operaţiunile lor de zi cu zi”.
Gazprom nu a răspuns la o solicitare de comentarii a Reuters.
Rusia a negat reţinerea livrărilor către Europa pentru a exercita presiuni asupra autorităţilor de reglementare germane să aprobe transporturile de gaze prin noul gazoduct Nord Stream 2, care trece pe sub Marea Baltică.
Germania are timp până la începutul lunii ianuarie pentru a certifica conducta.
Gazul şi energia nucleară pot fi introduse în taxonomia UE, dar în condiţii stricte şi nu ca energii verzi, au declarat luni eurodeputaţi din conducerea Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară (ENVI) a Parlamentului European.
“Nu este alb sau negru. Fie că eşti pro-gaz sau anti-gaz, pro sau contra energie nucleară, la final acordul pe care trebuie să îl găsim nu este unul în alb şi negru. Atunci când înlocuieşte cărbunele, şi insist pe asta pentru că este singurul caz în care are sens, gazul poate fi văzut ca o sursă de energie de tranziţie”, a declarat luni Pascal Canfin, din grupul Renew Europe, preşedinte al Comisiei ENVI a PE.
El a subliniat că o astfel de măsură ar trebui “să aibă un sfârşit, pentru că altfel nu ar fi compatibilă cu neutralitatea climatică în 2050”.
“Gazul poate fi introdus în taxonomie, dar în condiţii stricte şi nu ca energie verde, ci în categoria de tranziţie. Pentru energia nucleară este la fel. Nu poate fi în categoria verde a taxonomiei din cauza deşeurilor şi a riscurilor. Dar pentru că este complet decarbonizată, poate fi introdusă, de asemenea sub condiţii, în categoria de tranziţie”, a mai spus Pascal Canfin, în cadrul unui briefing de presă organizat de PE privind obiectivele legislativului comunitar la summitul privind clima COP26 de la Glasgow.
Taxonomia UE este un sistem de clasificare la nivelul blocului comunitar menit să ofere firmelor şi investitorilor un limbaj comun pentru pentru identificarea activităţilor economice care sunt considerate durabile din punctul de vedere al mediului. Ea are scopul de a-i ajuta pe investitori să îşi reorienteze investiţiile către tehnologii mai durabile şi este considerată un factor esenţial pentru a-i permite UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 şi să îndeplinească obiectivele pentru 2030 prevăzute în Acordul de la Paris.
Bas Eickhout, din grupul Verzilor, vicepreşedinte al Comisiei ENVI şi raportor al rezoluţiei PE privind clima adoptată înainte de COP26, este ceva mai rezervat în ceea ce priveşte acceptarea gazului şi energiei în taxonomia UE.
“Asta e o discuţie foarte acută pe care o avem despre taxonomie, despre ceea ce va fi etichetat drept ‘verde’, este ceva la care Comisia lucrează. Gazul poate fi văzut ca o tranziţie, dar în final este tot combustibil fosil. Noi, Parlamentul European, în rezoluţia adoptată înainte de Glasgow am menţionat că vrem să se pună capăt subvenţiilor pentru combustibili fosili până în 2025, iar asta înseamnă încheierea cu totul a acestor subvenţii. Acum este în creştere o coaliţie pentru încheierea subvenţiilor externe pentru combustibili fosili, la care Olanda tocmai s-a alăturat. Parlamentul a spus că vrem să se oprească subvenţiile pentru combustibili fosili şi în acelaşi timp vrem să le introducem în taxonomia verde, ceea ce practic înseamnă promovarea investiţiilor în gaz şi, de facto, reprezintă o subvenţie. Nu cred că suntem foarte coerenţi”, a afirmat Bas Eickhout.
Eurodeputatul olandez a precizat că trebuie să existe un termen-limită pentru o astfel de măsură şi trebuie să fie foarte clar despre ce cantitate de gaz este vorba.
“Cred că trebuie să introducem mai multe nuanţe în această discuţie, şi acest lobby pentru gaz şi energie nucleară trebuie să fie decojit şi să intrăm în amănunte privind ceea ce vrem să spunem cu asta. Nu spun că nu avem nevoie de gaz, dar să produci electricitate cu ajutorul gazului nu este o investiţie verde. Nu înseamnă că nu e o investiţie necesară, dar să o numeşti verde este o altă discuţie. Cred că sunt necesare mult mai multe nuanţe”, a mai afirmat eurodeputatul olandez.
“În ceea ce priveşte energia nucleară, nu este cea mai ieftină şi nu aş merge pe asta ca principală opţiune dacă aş fi România”, a adăugat el, răspunzând unei întrebări despre situaţia concretă a României şi a altor ţări din Europa de Est.
Cei doi eurodeputaţi, alături de Lidia Pereira, membră a grupului Partidului Popular European în PE, reprezintă legislativul comunitar la conferinţa COP26 de la Glasgow.
“Există mai mult elan la Glasgow decât se anticipa, asta e o ştire importantă”, a spus Bas Eickhout, care se află de luni la Glasgow pentru a lua parte la lucrările conferinţei.
“Unele dintre acordurile sectoriale sunt interesante, dar nu toate, ca să fiu sincer. Aş spune, ca regulă de gândire, că dacă ai o declaraţie care este susţinută de 50 de state sau peste, atunci probabil nu este o declaraţie foarte puternică. Atunci când nu vezi atât de multe ţări alăturându-se, probabil declaraţia este una plină de provocări, cum este cazul cu declaraţia privind renunţarea la subvenţiile externe pentru combustibili fosili până în 2022, la care doar câteva ţări europene s-au alăturat”, a adăugat el.
Eurodeputatul olandez crede că “săptămâna trecută a fost una a anunţurilor, această săptămână va fi una de negocieri, în care ne punem de acord că angajamentele vor fi puse în practică”.
Eurodeputata portugheză Lidia Pereira îndeamnă la prudenţă în privinţa aşteptărilor privind rezultatele COP26, dar crede în acelaşi timp că Pactul Verde negociat de UE poate fi un model pentru întreaga lume.
“Cred că există încă loc pentru a realiza anumite obiective în ultimele zile de întâlniri, dar cred că este important de subliniat că dacă 27 de ţări au ajuns la un acord privind o lege a climei cred că este posibil să avem aceeaşi ambiţie pentru întreaga lume. Noi ştim, Europa ştie, că suntem cel mai puţin responsabili pentru emisiile de CO2 dar în acelaşi timp suntem cei care au dat dovadă de leadership în ultimul deceniu şi am pus mediul în prim-planul politicii europene”, a declarat Lidia Pereira.
“Suntem, probabil, cea mai avansată zonă, de pe planetă. Trebuie acum să explicăm, să convingem şi, sperăm noi, să-i inspirăm pe alţii”, a spus la rândul său Pascal Canfin, referindu-se la planul UE de combatere a schimbării climatice, scrie news.ro
