Doar datoria guvernelor reprezintă aproape 40% din datoria mondială totală, cea mai mare după anii ’60.
Acumularea unei datorii publice enorme este consecinţa directă a două crize economice majore – criza financiară mondială din 2008 iar apoi pandemia de Covid-19 – consideră FMI.
În 2020, “o astfel de creştere era justificată pentru protejarea vieţii persoanelor, a locurilor de muncă şi pentru evitarea unui val de falimente, mai adaugă Fondul Monetar Internaţional.
În opinia forului internaţional, «dacă guvernele nu ar fi acţionat, consecinţele sociale şi economice ar fi fost devastatoare».
Dar, reversul medaliei este că un astfel de nivel al datoriei amplifică vulnerabilităţile iar în plus, pe viitor, condiţiile de finanţare vor fi mai puţin favorabile, odată cu o creştere a ratei dobânzii ce va interveni pe fondul unei inflaţii puternice.
Concluzia FMI: un nivel ridicat al datoriei limitează, în majoritatea cazurilor, capacitatea guvernelor de a susţine sectorul public ori pe cel privat, în investiţii pe termen mediu, scrie rfi.ro