Analiza : in ce moment al razboiului Rusiei ne aflam

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (26 ianuarie, ora 21:04) – Emisiunea: “Euroatlantica”
Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Situaţia din Ucraina rămâne în mare parte statică, dar există
bătălii sângeroase la Bahmut, unde forţele ruse încearcă să preia localitatea, iar trupele ucrainene
continuă ofensiva împotriva poziţiei ruse de lângă Kremina. Situaţia din aceste două zone rămâne fluidă,
cu multe schimbări de poziţii. Totuşi, ucrainenii îşi păstrează controlul la Bahmut, a declarat un oficial
militar de la Pentagon.
În urmă cu o săptămână, la Baza Aeriană Ramstein din Germania a avut loc, la apelul secretarului
american al apărării, Lloyd Austin, a opta şi probabil până acum cea mai importantă reuniune a grupului
de contact pentru Ucraina, din care fac parte peste 50 de ţări, inclusiv România. Statele Unite au anunţat
un nou ajutor cu tehnică militară pentru Kiev, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, pachet ce include sute
de blindate, inclusiv Bradley şi Stryker. La rândul lor, Olanda şi Germania au anunţat că vor trimite
Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot şi Marea Britanie elicoptere şi tancuri grele Challenger 2. Franţa va
furniza tancuri uşoare AMX, Suedia vehicule de luptă pentru infanterie şi obuziere. Piese de artilerie vor
fi trimise şi de Estonia şi Danemarca. Letonia va furniza elicoptere. Şi alte ţări s-au angajat să instruiască
trupele ucrainene pentru a utiliza noile capabilităţi de luptă.
Ieri Germania a anunţat că va furniza tancuri Leopard 2, depăşind reticenţa faţă de trimiterea de arme
grele Ucrainei. Tot ieri, Statele Unite au anunţat că vor transfera Kievului tancuri Abrams. Tancurile pe
care le aşteaptă Ucraina vor ajuta la crearea diferenţei specifice în viitoarele lupte cu armament greu în
războiul de apărare împotriva invaziei neprovocate a Federaţiei Ruse.
Discutăm în această seară la “Euroatlantica” despre Iniţiativa Ramstein, care are ca principal obiectiv
colaborarea a peste 50 de naţiuni cu scopul de a furniza echipamentele militare de care Ucraina are

nevoie pentru a se apăra de agresiunea rusă. Invitaţii acestei ediţii sunt Radu Tudor, analist politico-
militar, şi colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării şi Securităţii.

Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta
emisiunea “Euroatlantica”. Tema ediţiei: “De la Ramstein la Kiev”. Colegele din regia de emisie îmi
confirmă că avem legătură prin telefon cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule Radu Tudor!
Radu Tudor: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie. Salutări ascultătorilor Radio România!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Florin Jipa!
Florin Jipa: Bună seara! Şi eu mulţumesc de invitaţie. Toate cele bune!
Radu Dobrițoiu: Domnilor vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea “Euroatlantica”.
Bun venit la Radio România Actualităţi! Domnule Radu Tudor, Rusia încearcă să se regrupeze, să
recruteze noi efective şi să se reechipeze. Un oficial de la Pentagon a declarat că în aceste condiţii nu
este momentul să se încetinească sprijinul pentru apărarea Ucrainei. De ce este important ca acest
ajutor să vină constant şi cât mai repede pentru Kiev?
Radu Tudor: Suntem la vârful acestui ajutor, domnule Dobriţoiu, suntem în momentul în care, cu 50 de
miliarde de dolari sprijin din partea Occidentului, din punct de vedere militar, pentru Ucraina, borna
furnizării de tancuri, cred că asta creează determinarea noastră. E obligatoriu să sprijinim Ucraina, din
două puncte de vedere: unul, pentru respectarea normelor dreptului internaţional, cele care spun că o
ţară independentă are dreptul să fie protejată, are dreptul să fie apărată, trebuie recunoscută în graniţele
sale şi frontierele sale; iar, doi, războiul acesta extrem de periculos şi de sângeros declanşat de Rusia nu
priveşte doar Ucraina.
NATO are o responsabilitate imensă pentru protejarea spaţiului euroatlantic şi nu vrem să ne trezim cu
Rusia războinică şi agresivă la frontierele NATO, la gurile Dunării, pe frontiera terestră cu România. Şi
din această perspectivă, îi îndemn pe telespectatori să înţeleagă că nu este doar o datorie de onoare a
Occidentului şi a NATO să sprijine Ucraina, ci şi un interes direct, material, de securitate, al nostru, al
membrilor NATO, ca Rusia să fie înfrântă în acest război neprovocat şi ilegal, Ucraina să-şi păstreze
frontierele şi invazia să înceteze cât mai curând cu putinţă.
Radu Dobrițoiu: Acest ajutor, susţinerea cu tehnică militară occidentală, va permite Ucrainei să lanseze o
ofensivă, să atace în mai multe zone, inclusiv să elibereze Crimeea, sau doar va ajuta la frânarea, la
stoparea invaziei ruseşti?

Radu Tudor: Cu actuala dimensiune a ajutorului militar, cred doar că Rusia nu va putea fi decât oprită în
ofensiva ei, în special în zona estului. Ca să înfrângi Rusia ai nevoie de mult mai multe echipamente, de
mult mai multe dotări, pe toate tipurile de categorii de forţă, şi terestre, şi aeriene, şi navale. Ucraina a
epuizat tot ce avea în cele 11 luni de război în care a luptat eroic şi a eliberat deja nişte teritorii invadate
şi ocupate. Mai departe, necesarul făcut de comandantul armatei ucrainene, de generalul Valeri Zalujnîi,
sunt toate trimise săptămânal, updatate către partenerii euroatlantici şi de aici vedem ce putem livra, ce
putem furniza cât mai rapid. Aceasta este raţiunea existenţei acestui grup de contact pentru Ucraina. 50
de ţări democratice şi civilizate ale lumii se pun la masă şi spun fiecare: eu pot să dau muniţie, eu pot să
dau armament, eu pot să dau rachete, eu pot să dau tancuri, în aşa fel încât să fie stăvilit valul doi al
invaziei ruseşti, care este planificat acum pentru februarie-martie, şi, mai departe, să întărească Ucraina
pentru a alunga trupele invadatoare de pe teritoriul său.
Radu Dobrițoiu: Domnule Florin Jipa, în ce a constat până acum sprijinul militar primit de Kiev cu ajutorul
Iniţiativei Ramstein?
Florin Jipa: Păi, eu cred că am primit exact ce avea nevoie la fiecare moment al luptei. Să nu uităm că
momentul declanşării războiului Rusiei în Ucraina, cel puţin aşa a declarat preşedintele Biden, pentru
fiecare tanc rusesc, militarii ucraineni aveau 10 lansatoare portabile antitanc. Şi pe urmă a venit ajutorul.
Când au început luptele de artilerie, Ucraina a primit sisteme de artilerie, de la obuzierele M777, de 155
de milimetri, până la obuzierele autopropulsate din diferite ţări. Au venit pe urmă sistemele antiaeriene.
când Rusia a început să atace obiective civile, pe urmă au venit sistemele antiaeriene cu bătaie mare
Patriot, acum vin tancurile. Cel puţin am văzut că primele tancuri în Ucraina vor fi cele poloneze,
Leopard din Polonia, în luna februarie, după care vin Challengerul britanic, în martie, iar în aprilie vor
ajunge cele din Germania. Iarăşi, ca o surpriză frumoasă, foarte multe tancuri, peste 50, vor veni din
Spania. E vorba de Leopard 2, varianta A5. Deci, eu cred că Ucraina a primit, exact cum spunea şi Radu
Tudor, a primit armele pentru a opri ofensiva rusească. Dacă vorbim ca Ucraina să elibereze toate
teritoriile şi, de departe, Crimeea este cel mai sensibil teritoriu de eliberat, să nu uităm totuşi că Rusia
are în acest moment superioritate când vine vorba de rachete cu rază lungă de acţiune, când vine vorba
de aviaţie, când vine vorba de forţe navale. Ca să duci o luptă de la egal la egal cu Rusia, trebuie să
echilibrezi balanţa şi în aceste domenii.
Radu Dobrițoiu: Polonia a anunţat că va ajuta şi militarii ucraineni pentru a se instrui, pentru a forma
două batalioane de tancuri Leopard. Sunt la graniţă, sunt aproape. Iată, se mişcă foarte bine Polonia în
sprijinul Ucrainei. Din nou, Statele Unite se implică direct pentru apărarea Europei, după cele două
războaie mondiale. Iată că, prin Iniţiativa Ramstein, susţinerea Ucrainei cu tehnică de luptă, cu instruirea
de trupe reprezintă un sprijin important pentru a stopa dorinţele Rusiei de a ocupa noi teritorii şi pentru a
reduce din capacitatea Moscovei de a lansa o ofensivă împotriva ţărilor din NATO. Vă rog, domnule
Radu Tudor, să explicăm pentru ascultătorii Radio România actualităţi cum funcţionează Grupul de
Contact pentru Ucraina, coordonat de Statele Unite.
Radu Tudor: E vorba de o coaliţie a celor care doresc să sprijine Ucraina, o coaliţie benevolă, o coaliţie
pentru apelul căreia Statele Unite au jucat rolul de integrator. Statele Unite, cel mai important actor din
NATO şi fără implicarea căreia probabil războiul din Ucraina ar fi fost extins până acum dincolo de
frontierele Ucrainei, a făcut un apel către aliaţi, către prieteni, către state partenere – cine vrea să ajute
Ucraina, cine vrea să oprească războiul brutal şi ilegal declanşat de Rusia, cine vrea să păstreze ordinea
internaţională? Pentru că aici trăim o paradigmă extrem de periculoasă: pentru prima oară de la
terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, o mare putere vrea să modifice prin forţă frontiere pe
continentul european. Lucrul acesta este ilegal, este abuziv, este periculos şi poate declanşa un al treilea
conflict mondial. Ceea ce face Rusia acum este să se joace cu focul pentru securitatea europeană.
Statele Unite au înţeles pericolul cel mare şi toate statele participante la Grupul de Contact – cele 50, dar
în special statele membre NATO, printre care şi România – au o responsabilitate, ajută militar, securitar,
umanitar Ucraina, şi sper ca acest grup de contact să devină o instituţie permanentă până când Rusia va
fi în frântă şi alungată de pe teritoriul Ucrainei. Nimeni din NATO nu vrea un război cu Rusia. Nu vrem să
invadăm această ţară, nu vrem să avem un război cu ea. Vrem o Rusie stabilă, vrem o Rusie echilibrată,
care să respecte legile dreptului internaţional. Vrem o Rusie care să fie un partener civilizat de dialog, nu
o ţară care răspândeşte războiul, moartea, spaima, temerea că mâine o ţară poate să fie rasă de pe faţa
pământului, aşa cum îşi doresc ei să facă cu Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Domnule Florin Jipa, Statele Unite vor furniza Ucrainei 31 de blindate grele Abrams,
suficiente pentru a forma un batalion de tancuri. Împreună cu aceste blindate, Kievul va primi piese şi

componente necesare pentru mentenanţa acestor tancuri pe câmpul de luptă. Prin ce se deosebeşte
tancul Abrams, atât din perspectiva capacităţilor de luptă, cât şi din punctul de vedere al mentenanţei?
Florin Jipa: Tancul Abrams este o maşinărie complexă de luptă, dar destul de eficientă. Pe de altă parte,
nu este o armă – cum era în al Doilea Război Mondial – absolută, adică nu este o armă care a văzut
foarte mult entuziasm – gata, se duc tancurile Abrams, Leopard, învinge Ucraina; nu e chiar atât de
simplu. Şi pe lângă mentenanţă şi folosirea tancului, am văzut că se vorbeşte şi de pregătirea practică a
militarilor ucraineni, deoarece un tanc în prima linie este o armă redutabilă dacă are lângă el infanterie.
Şi am văzut că Statele Unite au dus înainte maşini de luptă infanterie Bradley, deci. cu siguranţă vor fi
brigăzi, grupuri de luptă de nivel brigadă care să aibă un batalion de tancuri şi probabil două batalioane
de maşini de luptă infanterie Bradley. Trebuie să ai artilerie şi tancul se apropie de liniile inamice.
acestea să fie sub focul artileriei, trebuie să aibă apărare antiaeriană, deoarece sunt elicoptere şi drone
care distrug foarte uşor tancurile. Deci, militarii ucraineni trebuie să fie învăţaţi şi principiile tactice de
ducere a luptei cu un astfel de de blindaj.
Pe de altă parte, va fi o provocare şi transportul acestor mastodonţi. Am văzut că foarte mulţi spun că au
56 de tone. Ei aveau 56 de tone la finalul anilor ’70, când au fost proiectaţi. Între timp, aceste tancuri au
fost modernizate, blindajul a fost îmbunătăţit, iar acum un tanc are peste 70 de tone – de exemplu, când
au venit tancurile în România, l-am întrebat pe un militar american şi spunea că tancul care era prezent
într-o expoziţie tactică, avea 78 de tone. Este o adevărată provocare pentru infrastructură. Ţin minte că
tancurile americane, când veneau din Germania şi intrau în ţară prin judeţul Timiş, la un moment dat
ajungeau prin judeţul Suceava ca să poată să treacă diferite poduri, tuneluri, fiindcă sunt
supergabaritice. Deci, va fi o provocare pentru ucraineni.
Însă să nu uităm că ucrainenii au făcut minuni. Dacă în unele ţări normale le-a luat 18 luni militarilor să
înveţe să folosească sistemele de rachete Himars, ucrainenii au făcut acest lucru în mai puţin de două
luni. Deci, e clar că în momentul în care ai o luptă la tine în ţară, când îţi mor colegi, când îţi aperi familia,
şi motivarea este mult mai puternică, să înveţi mult mai repede să foloseşte o astfel de maşinărie de
luptă.
Radu Dobrițoiu: Domnule Radu Tudor, Rusia consideră că este corect să importe muniţii, drone şi arme
de la alte regimuri totalitare din Iran şi din Coreea de Nord, dar condamnă susţinerea Ucrainei cu tehnică
militară din Occident. Reamintim că Moscova utilizează aceste arme pentru a invada Ucraina, pentru a
ucide civili şi a distruge infrastructura critică a ţării vecine, în timp ce Kievul are nevoie de tehnică de
luptă pentru a se apăra, pentru a-şi recâştiga teritoriile ocupate de ruşi, pentru a doborî sutele de rachete
şi dune lansate asupra Ucrainei de Federaţia Rusă. Cum să interpretăm, domnule Radu Tudor, această
atitudine a Moscovei?
Radu Tudor: Domnule Dobriţoiu, e o propagandă sovietică pe care noi am trăit-o pe propria piele în
perioada României comuniste. Ştim bine că aceste manipulări şi diversiuni sunt folosite pentru a minţi
populaţia Federaţiei Ruse cum că ar exista un conflict cu NATO, cum că în Ucraina e vorba despre
nazişti, cum că ei se luptă cu o hidră capitalistă care ar vrea să desfiinţeze Federaţia Rusă. Nimic mai
fals, nimic mai mincinos. Şi uitându-ne strict la acest conflict, fiecare cu aliaţii săi. Ucraina cu aliaţii
occidentali, cu ţările democratice şi civilizate, Rusia aliată cu toate dictaturile şi cu toate statele
nefrecventabile ale lumii. Dacă Rusia se îndreaptă cu paşi repezi spre tipul de societate a doua Coree
de Nord, este strict opţiunea lor, dar ei folosesc arme şi muniţii din Iran, arme şi muniţii din Coreea de
Nord. Folosesc luptători ceceni, folosesc luptători sirieni, folosesc tot ceea ce le poate folosi lor în
instrumentarul de război. Ucraina, ca să se apere, nu ca să atace, evident că este sprijinită de toate
democraţiile lumii. Or, aici noi ştim bine cum putem să decriptăm genul acesta de manipulare. Rusia,
practic, ar dori în mentalitatea lor coruptă şi abuzivă ca Ucraina să nu se apere. Ei spun: nu mai
alimentaţi Ucraina cu tancuri, cu rachete, lăsaţi-o dezarmată, lăsaţi-o goală în faţa noastră, ca să o
invadăm noi şi ca să o radem de pe faţa pământului. Imaginile din zonele ocupate de Federaţia Rusă, pe
teritoriul Ucrainei, sunt de-a dreptul apocaliptice. Au folosit arme interzise, au folosit tortura, au folosit
metode demne de Evul Mediu. Aceste chestiuni nu pot fi acceptate pe continentul european, drept
pentru care suntem responsabili cu toţii ca aceste nenorociri, aceste măsuri de tip genocidar, aceste
crime de război să nu mai existe pe teritoriul Ucrainei, dar în egală măsură să nu se extindă şi în alte
spaţii din Europa, aşa cum şi-ar dori Rusia.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, prin Iniţiativa Ramstein au ajuns şi vor fi furnizate Ucrainei
sute de blindate, sisteme antiaeriene, tehnică de luptă occidentală. Cum va gestiona armata Ucrainei trei
chestiuni importante: instruirea personalului, mentenanţa acestor echipamente şi aprovizionarea cu
muniţii?

Florin Jipa: Da, este coşmarul oricărui comandant, dacă ne gândim doar la tancuri, tancul T-72, T-64,
Challenger 2, Abrams, Leopard, dacă fiind şi francezii cu Leclerc, oricum au acel tanc pe roţi de 100 de
milimetri, este, într-adevăr, o operaţiune cum nu s-a mai întâlnit până acum, este spre imposibil, cred că
sunt foarte mulţi… sunt în contact cu foarte mulţi militari NATO. Am văzut grupul acesta Raimstein,
câteva fotografii, şi erau aproximativ o sută, poate peste o sută de militari NATO care îi sprijină de la
distanţă, se folosesc softuri, am înţeles că se folosesc videoconferinţe pentru reparaţii, se fac din timp
diferite calcule pentru a vedea ce piese ar putea să cadă. Oricum, faptul că această maşinărie de război
ucraineană, pusă aşa, în pripă, pe roţi, funcţionează şi a dat de furcă şi chiar a avut victorii împotriva
unei armate numeroase, cum este cea a Rusiei, considerată a doua mare putere a lumii, este ceva, zic
eu, greu de imaginat la începutul războiului. Şi am văzut atunci că foarte puţină lume, şi mă refer la lume
care avea informaţii, şefi de stat dădeau o victorie a Ucrainei sau că ar fi putut să oprească această
invazie rusă, însă uite că minunea s-a întâmplat. Iar cred că trebuie să vorbim aici, pe lângă valoarea
tehnicii din Vest, trebuie să vorbim şi de valoarea militarului ucrainean şi nu numai militarului profesionist,
dar şi ucraineanul care a fost chemat şi mobilizat în armată. E adevărat că aceşti oameni au luptat şi
sunt eroi, ei îşi apără ţara, dar, în acelaşi timp, apără şi Europa. Exact cum spunea şi Radu Tudor, dacă
Rusia este învingătoare, nu se opreşte doar la Ucraina, şi am văzut cel puţin doi generali ruşi care sunt
la comanda trupelor din Ucraina că vorbeau că vor să facă joncţiunea cu Transnistria. Deci, e clar că
Moldova, cel puţin, este în mare pericol să-şi piardă cel puţin bucata aceea de teritoriu, dacă Rusia
învinge, iar ceea ce fac ucrainenii în acest moment şi de la începerea războiului de aproape un an de
zile este ceva ce este greu de închipuit pentru un militar şi bănuiesc că se vor schimba inclusiv metodele
de predare în academiile militare din Vest, în baza lecţiilor învăţate din Ucraina. Cel puţin, am văzut că la
Institutul Naval din Statele Unite se vorbea despre lecţiile învăţate privind folosirea dronelor împotriva…
când au atacat porturile din Crimeea şi zicea că aceste lecţii încep să fie deja învăţate în Academia
Navală Americană. Sunt sigur că şi în şcolile militare din România multe lecţii învăţate din războiul
acesta vor fi implementate în cursuri.
Radu Dobrițoiu: La primul Comitet Militar NATO, cea mai înaltă autoritate militară a Alianţei, la primul
Comitet Militar NATO din acest an, un general NATO, referindu-se la războiul din Ucraina, a spus că nu
este vorba numai de boţi şi biţi, ci este vorba de noroi şi sânge. Este, domnule Radu Tudor, războiul
contemporan decis de artilerie, de tancuri grele, la fel ca în cel de-al Doilea Război Mondial?
Radu Tudor: Am să-l citez pe generalul Cristopher Cavoli, cu care am avut marea onoare să dialoghez la
Reuniunea de de Securitate de la München, organizată la Bucureşti, în preziua ministerialei NATO,
generalul Cavoli spunea săptămâna trecută, la un eveniment foarte important la Stockholm, că
elementele de soft power sunt importante şi ele asigură un sprijin esenţial pentru orice conflict, dar, în
cele din urmă, acest război ilegal al Rusiei în Ucraina ne-a demonstrat că puterea reală, concretă, the
hard power cum i-a spus general Cavoli, comandantul suprem al forţelor aliate, contează enorm. Dacă
un cineva vine spre tine cu un tanc, tu trebuie să ai un tanc ca să i de opui, drept pentru care războiul
convenţional rămâne, în continuare, la fel de important şi la fel de ameninţător ca întotdeauna.
Radu Dobrițoiu: Iniţiativa Ramstein, coordonată de Statele Unite, furnizează principalul sprijin militar
pentru războiul patriotic pe care ucrainenii îl duc pentru a se apăra de invadatorii ruşi. Acest grup de
contact reuneşte peste 50 de ţări, inclusiv România. Ucraina are nevoie de tehnică de luptă occidentală,
inclusiv blindate grele, pentru a fi capabilă să respingă o nouă ofensivă a Rusiei, pe care specialiştii
militari o anticipează în această primăvară. Tancurile sunt necesare pentru a îmbunătăţi capacitatea de
manevră în teren deschis. Totodată, aceste capacităţi militare vor asigura pe termen lung o apărare
robustă împotriva agresiunii neprovocate a Rusiei. Vă mulţumesc foarte mult. “Euroatlantica”, la final.
Tema ediţiei: “De la Ramstein la Kiev”. Invitaţii emisiunii au fost Radu Tudor, analist politico-militar, şi
colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării şi Securităţii. Sunt Radu
Dobriţoiu, realizatorul “Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc
pentru că aţi fost alături de pe frecvenţele Radio România Actualităţi.