Ambasadorul Marii Britanii : avioanele de luptă Typhoon revin în România

Relaţia Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord cu România este destinată să devină mai caldă şi mai apropiată datorită celor 1,2 milioane de români din Marea Britanie, al căror număr este în creştere, a declarat noul ambasador britanic la Bucureşti, Giles Portman, pentru AGERPRES, în primul interviu acordat după începerea mandatului.

Diplomatul britanic, care a condus comisia mixtă formată de Regatul Unit şi de UE pentru a veghea la respectarea drepturilor cetăţenilor celor două părţi după Brexit, a confirmat că românii, care au depus cele mai multe cereri în baza Programului de Înregistrare a Cetăţenilor UE (EU Settlement Scheme), aproape 1,5 milioane, continuă să rămână printre cetăţenii din UE cei mai dornici să lucreze şi să trăiască în Marea Britanie şi după introducerea sistemului de imigraţie bazat pe puncte, respectiv după 30 iunie 2021.

Giles Portman a spus în interviul acordat luni AGERPRES că regele Charles şi regizorul Charlie Ottley au făcut enorm de mult bine relaţiei bilaterale şi în promovarea ideii unui turism mai sustenabil, cu impact redus asupra mediului. A recunoscut, însă, că numărul de turişti britanici în România ar putea fi mult mai mare şi a estimat că, în următorii ani ai mandatului său, există un potenţial uriaş ca turismul să se dezvolte, marele avantaj al României fiind zona rurală sălbatică care poate fi foarte atractivă pentru turiştii europeni.

Ambasadorul britanic s-a referit în cadrul interviului acordat AGERPRES şi la nava-vânător de mine care a ajuns deja în România şi este operaţională, prima dintre cele două achiziţionate de la Marina Regală britanică, apreciind că este un prim exemplu a ceea ce poate fi o relaţie mult mai strânsă cu Regatul Unit în domeniul achiziţiilor de apărare pentru modernizarea forţelor navale române.

Nu în ultimul rând, plecând de la experienţa sa la conducerea East StratCom Task Force de la Bruxelles, Giles Portman a vorbit despre pericolul dezinformării ruse în contextul alegerilor din numeroase state în cursul anului 2024, inclusiv în România, UE şi Regatul Unit, şi despre modul în care acest fenomen poate fi contracarat.

AGERPRES: Care sunt priorităţile dumneavoastră ca ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord în România? Într-o scurtă postare pe LinkedIn de săptămâna trecută aţi menţionat că vreţi să lucraţi cu România în chestiuni de securitate, ca aliaţi NATO, pentru a ajuta afacerile să investească şi să se dezvolte şi pentru a vă proteja cetăţenii de criminalitate. Este aceasta varianta pe scurt a agendei dumneavoastră privind relaţiile bilaterale?

Giles Portman: Acestea sunt cele mai importante trei priorităţi, da. Cred că în termenii relaţiei de apărare şi securitate ca aliaţi în NATO putem face mult mai mult împreună. Şi cred că lumea în care trăim în prezent este în mod special un loc nesigur – avem o agresiune neprovocată care vizează Ucraina, din partea Rusiei, avem insecuritate în Orientul Mijlociu, avem tensiuni în Coreea şi în Marea Chinei de Sud. Deci cred că în astfel de vremuri aliaţii trebuie să fie alături mai mult ca oricând şi să întindă mâna către alţi aliaţi pentru a arăta că democraţia triumfă asupra autoritarismului şi extremismului.

În al doilea rând, da, cred că relaţia comercială este bună, dar cred că poate fi mai bună, aşa că vreau să ţintesc companiile britanice care sunt interesate să investească în România şi să încurajez mai mult acest lucru. Sunt de asemenea foarte fericit să văd companiile româneşti că investesc mai mult în Regatul Unit, aşa că este un demers cu două sensuri. Şi văd rolul meu de asemenea în a a încerca să abordez câteva dintre acele bariere care poate ţin în frâu potenţialul nostru deplin.

A treia zonă este lupta împotriva crimei organizate şi cooperarea noastră în domeniul aplicării legii este cu adevărat excelentă şi poate nu discutăm despre asta pe cât ar trebui. Dar facem lucruri excelente împreună pentru a-i viza pe infractori, pentru a ne proteja frontierele şi cetăţenii şi pentru a reduce impactul infracţionalităţii şi acesta este un aspect asupra căruia cred că trebuie, de asemenea, să continuăm să cooperăm.

AGERPRES: Predecesorii dumneavoastră au creat precedente foarte apreciate pe reţelele sociale atunci când au postat poezii sau chiar colinde în limba română. Cât de curând intenţionaţi să le călcaţi pe urme şi care este partea cea mai grea în învăţarea limbii române?

Giles Portman: Păi, colindele s-ar putea să trebuiască să aştepte puţin, dar poezia poate veni imediat ce îmi va sugera cineva o poezie bună. Deci mi-ar plăcea să fac acest lucru. Ce a fost cel mai greu lucru în a învăţa româneşte? Cred că aşa este în fiecare limbă, când oamenii vorbesc repede şi colocvial este mai dificil pentru un străin să înţeleagă, dar învăţ, şi ascult, şi încerc să devin tot mai bun în fiecare zi.

AGERPRES: Prima din cele două foste nave vânătoare de mine din Marina Regală din clasa Sandown achiziţionate de România a ajuns la Constanţa, în luna decembrie a anului trecut. Cea de-a două navă urmează a fi scoasă din serviciu la începutul acestui an după care va fi transferată României. Ce ne puteţi spune despre calendarul acestui transfer şi cum evaluaţi cooperarea cu forţele navale române în cadrul acestui program?

Giles Portman: Eu mă aflam la Constanţa când a ajuns primul vânător de mine şi pot să spun că a fost un moment cu adevărat important pentru Forţele navale române. Cred că este prima achiziţie în 20 de ani. Precedenta a fost de asemenea de la Marina Regală britanică aşa că am fost mândru şi foarte încântat să mă aflu acolo şi înţeleg că vânătorul de mine a fost deja operaţional în acest weekend, astfel că este o contribuţie foarte importantă la noul acord pe care România l-a semnat cu Turcia şi Bulgaria pentru a demina Marea Neagră şi a o transforma într-o rută mai sigură pentru comerţ, exportul de cereale şi de asemenea pentru securitate energetică.

Deci sperăm că al doilea vânător de mine va veni cu siguranţă în cursul acestui an şi, aşa cum am spus, este o contribuţie foarte, foarte importantă la siguranţa, securitatea şi libertatea Mării Negre.

 

AGERPRES: Deci nu aveţi un calendar mai precis, cum ar fi a doua jumătate a anului…

Giles Portman: Nu am o dată precisă, nu, dar cred că se va întâmpla destul de curând după ce este scos din serviciu din Marina Regală.

AGERPRES: Înţeleg. Aţi vorbit în prima dumneavoastră conferinţă de presă în calitate de ambasador în România despre furnizarea sprijinului maxim posibil pentru România în timpul mandatului, în special în privinţa consolidării măsurilor de apărare a securităţii în regiunea Mării Negre. Va însemna asta mai multe nave de război britanice în Marea Neagră şi mai mulţi soldaţi pe pământ românesc încă din 2024? Sau vom vedea mai degrabă o creştere graduală în următorii ani în funcţie de situaţia de securitate?

Giles Portman: Cred că există o înţelegere clară că cea mai mare ameninţare pentru securitate în Europa în acest moment este agresiunea ilegală, neprovocată şi premeditată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Şi există o înţelegere puternică a faptului că România este un aliat al NATO din linia întâi care apără flancul de sud-est al NATO. Aşa că vrem să facem tot ce putem pentru a ajuta. Va exista o continuare a creşterii numărului exerciţiilor, antrenamentelor şi desfăşurărilor. Vom aduce înapoi aici, în primăvară, avioanele de luptă Typhoon ale RAF (Royal Air Force/Forţele regale aeriene britanice) pentru a ajuta la misiuni de poliţie aeriană a spaţiului aerian al NATO.

Iar vânătorul de mine a fost bineînţeles primul exemplu a ce cred eu că poate fi o relaţie mult mai apropiată în ceea ce priveşte achiziţiile în domeniul apărării, astfel încât să ajutăm România, ca aliat vital al NATO, să-şi modernizeze forţele navale şi alte mijloace de apărare şi să cooperăm în Marea Neagră.

Acum, în termeni de prezenţă navală britanică sporită în Marea Neagră, nu sunt la curent cu planuri în acest sens pentru moment, dar cooperarea cu România şi alţi aliaţi ai NATO este cu siguranţă ceva ce dorim să creştem. Cred că acest acord trilateral pe care l-aţi semnat lasă în mod specific deschisă oportunitatea pentru ca aliaţi din NATO care nu au ieşire la Marea Neagră să contribuie, este un lucru pe care îl vom analiza.

AGERPRES: Aţi vorbit de asemenea despre continuarea sprijinului britanic pentru Ucraina şi, având în vedere faptul că pachetele de sprijin din SUA şi UE sunt în prezent întârziate din diferite motive, ajutorul bilateral al altor aliaţi pare esenţial. Care este cel mai urgent ajutor pe care Regatul Unit îl poate furniza Ucrainei chiar acum?

Giles Portman: Bineînţeles, prim-ministrul meu (Rishi Sunak – n.r.) a efectuat o a doua vizită în Ucraina în urmă cu doar câteva săptămâni şi a făcut două lucruri foarte importante. În primul rând, el a anunţat un alt sprijin de 2,5 miliarde de lire pentru Ucraina, sprijin britanic, care ridică suma totală a sprijinului nostru la circa 12 miliarde de lire. Iar acesta trebuie să fie îndreptat către furnizarea de rachete de apărare aeriană, rachete cu rază scurtă şi lungă de acţiune şi drone pentru Ucraina. Aceasta trebuie să se apere şi să recucerească teritoriul ocupat în cursul acestui an.

Iar al doilea lucru foarte important pe care l-am făcut a fost să fim primul aliat din NATO care a semnat un acord bilateral de securitate cu Ucraina. Şi sunt sigur că alţi aliaţi din NATO, inclusiv România, ne vor imita şi vor face la fel foarte curând şi că vom începe să creăm un important pachet de sprijin pentru acest an. Ca să fim clari, aspiraţia noastră pe termen lung este ca Ucraina să adere la NATO. Vedem locul de drept al Ucrainei în NATO, dar ceea ce vor face aceste acorduri bilaterale de securitate între timp este să furnizeze asigurarea şi sprijinul de care Ucraina are nevoie pentru a-şi apăra suveranitatea pe durata călătoriei spre această aderare la NATO.

 

AGERPRES: Cât de mare aţi spune este riscul ca oamenii să devină tot mai puţin dornici să sprijine Ucraina în războiul ei împotriva Rusiei, în ţările vecine Ucrainei din NATO şi UE? Ungaria şi Slovacia nu au cele mai favorabile opinii privind susţinerea Ucrainei cu bani de la UE sau privind prelungirea şi extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei, iar România are şi ea alegeri în acest an…

Giles Portman: Cred pur şi simplu că nivelul de sprijin pentru Ucraina a fost remarcabil de mare şi, de asemenea, indiscutabil, lucrul corect. Acesta este cazul pentru SUA şi Uniunea Europeană, şi pentru Europa şi NATO la nivel mai larg. Şi cred că acest lucru va continua. Şi înţeleg că este dificil. Înţeleg că este un lucru care costă bani şi creează provocări economice, dar este indiscutabil lucrul corect. Aceasta este cea mai mare provocare de securitate cu care Europa s-a confruntat de la Al Doilea Război Mondial. Şi trebuie să ne apărăm teritoriile, pentru că am văzut ce se întâmplă dacă le faci pe plac dictatorilor, şi trebuie să rezistăm şi să ajutăm Ucraina să-şi apere suveranitatea.

Aşa că parţial este vorba despre furnizarea de sprijin militar, dar parţial este vorba şi despre a pune presiune economică pe Rusia. Deci bineînţeles că există provocări economice în Europa, dar presiunea economică pe care o punem asupra Rusiei prin sancţiuni, cel mai mare pachet de sancţiuni impus vreodată unei economii majore, cauzează, chiar în cuvintele lui Putin, enorme dificultăţi. Şi trebuie să recunoaştem că dacă punem laolaltă toţi aliaţii care susţin Ucraina, economiile lor sunt de 30 de ori mai mari decât cea rusă. Deci da, recunosc dificultăţile pe care le provoacă (acest război). Dar provocările pe care prelungirea acestui război le ridică Rusiei sunt de multe ori mai mari.

AGERPRES: Pentru a face întrebarea mai exactă, ştiu că sunteţi la începutul mandatului dumneavoastră, dar credeţi că există un pericol ca unele partide politice din România să obţină un avantaj în viitoarele alegeri pentru că se opun războiului cu Rusia?

Giles Portman: Ceea ce văd în prezent este o poziţie puternic unită în întreaga ţară în sensul de a recunoaşte că este lucrul corect. Şi sprijinul militar pe care România l-a furnizat în calitate de aliat Ucrainei, sprijinul pe care l-a furnizat celor 90.000 de refugiaţi care au fost nevoiţi să părăsească Ucraina şi trăiesc aici şi, bineînţeles, sprijinul vital în calitate de cea mai importantă ţară care arată că există un export de cereale ucrainene către cele mai sărace ţări din lume au fost toate remarcabil de puternice şi continuă să fie astfel.

AGERPRES: Şeful statului major general al armatei dumneavostră, gen. Patrick Sanders, a făcut recent unele declaraţii care au ridicat câteva sprâncene. El a cerut o creştere substanţială a numărului soldaţilor britanici şi a pledat ca Marea Britanie să instruiască o “armată de cetăţeni” gata să lupte terestru în viitor, între alte lucruri. El a provocat o oarecare preocupare, având în vedere că nu este primul înalt oficial aliat cu genul acesta de mesaj, în contextul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei pare departe de sfârşit. Aţi spune că trebuie să fim îngrijoraţi sau aceasta a fost mai degrabă o tentativă din partea lor de a schimba mentalitatea oamenilor privind războiul?

Giles Portman: Nu cred că ar trebui să fim îngrijoraţi, dar cred că ar trebui să recunoaştem gravitatea situaţiei şi provocarea care ne aşteaptă şi să admitem că ne aflăm într-un loc diferit faţă de cel în care ne aflam în urmă cu 10-20 de ani, când exista un dividend al păcii după Războiul rece.

Nu ne mai aflăm în acea lume şi este clar, cred, că bugetele pentru apărare în NATO, în Europa, vor trebui să crească. Aşa că aplaud faptul că bugetul apărării creşte în România, este acum 2,5% din PIB cred, şi există o intenţie clară în guvernul britanic de a creşte bugetul nostru de apărare dincolo de obiectivul NATO de 2%, spre 3%. Cred că va trebui să cheltuim mai mult pe bugetele noastre de apărare în următoarea perioadă.

 

AGERPRES: România şi Regatul Unit au un interes comun în securitatea Vecinătăţii Estice şi a regiunii Mării Negre. Conflictul îngheţat din Transnistria are potenţialul de a fi activat de guvernul rus şi recent au existat tensiuni în relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol. Care sunt şansele ca acest conflict să fie “încălzit” în viitorul apropiat în opinia dumneavoastră?

Giles Portman: Trebuie să fim foarte conştienţi de această provocare. Putin a vorbit recent despre faptul că vede Odesa ca pe un oraş rusesc şi despre faptul că nu vede limite la frontierele Rusiei. Acestea sunt evident declaraţii care provoacă preocupare şi ne întăresc convingerea că dacă ar obţine un succes în Ucraina nu s-ar opri aici, de aceea trebuie să ajutăm Ucraina să-l oprească şi să inverseze ocuparea ilegală de teritoriu în Ucraina.

În ceea ce priveşte Republica Moldova susţinem cu fermitate capabilităţile sale de a rezista la ameninţările ruseşti. Aş spune două lucruri. În primul rând există, bineînţeles, o prezenţă rusă în Transnistria. Este o prezenţă care este contrară legii internaţionale. Aşa că trupele ruseşti şi prezenţa rusă ar trebui să părăsească Transnistria. Iar al doilea lucru pe care l-aş spune este că susţinem reintegrarea paşnică deplină a Transnistriei în Republica Moldova. Dar aceasta trebuie să fie o discuţie internă. Ambele părţi trebuie să se angajeze diplomatic şi cu bună credinţă şi să ajungă la o soluţie în acest sens. Trebuie să fie o soluţie internă, dar bineînţeles o sprijinim extern.

AGERPRES: În România, regele Charles se bucură de o popularitate aparte. În ce măsură conştientizează britanicii legătura specială a regelui cu România? A devenit România mai cunoscută în Marea Britanie datorită acestei legături şi a altor personalităţi britanice ataşate de România, cum este şi cazul regizorului Charlie Ottley?

Giles Portman: Două persoane care au făcut enorm de mult bine relaţiei bilaterale. Cred că oamenii devin tot mai conştienţi de acest lucru pe măsură ce trece timpul. Când am aflat prima dată că voi veni aici, cu circa 18 luni în urmă, nu cred că mulţi oameni ştiau că regele Charles este atât de ataşat de România şi că o vizitează atât de des. Dar acum vezi tot mai multe relatări despre acest fapt în Regatul Unit.

Cei mai mulţi oameni cu care vorbesc acum par să ştie acest lucru. Şi tot mai mulţi oameni află despre România şi citesc despre România în media din Regatul Unit. Deci cred că a făcut enorm de mult pentru relaţia bilaterală. Ştiu că este foarte apreciat aici în România şi cred că acum acest lucru este din ce în ce mai bine înţeles şi în Marea Britanie.

AGERPRES: Credeţi că acest lucru duce la o creştere a numărului de turişti din Regatul Unit în România?

Giles Portman: Cred că ar putea fi mai mare, mult mai mare. Sunt surprins că este atât de mic, în special când avem o diaspora de peste un milion de români care au ales să trăiască în Regatul Unit. Te-ai aştepta să fie mult mai multe legături turistice. Deci regele Charles şi Charlie Ottley au realizat amândoi lucruri uimitoare în promovarea acestei idei a unui turism mai sustenabil, care are un impact redus asupra mediului.

Şi cred că acesta este modelul pentru România, pentru că acesta este marele avantaj al României, că are această zonă rurală sălbatică, intactă, care poate fi foarte foarte atractivă pentru turiştii din Europa care caută mereu o scurtă călătorie peste hotare. România este la un zbor de trei ore de Regatul Unit. Există multe, multe zboruri şi aeroporturi care deservesc oraşele din România. Şi cred că în cei patru sau cinci ani ai mei aici, există un uriaş potenţial pentru ca turismul să crească atâta timp cât este genul corect de turism, high-end, de calitate, sustenabil.

 

AGERPRES: Uitându-ne în statistici, am observat că românii au depus cel mai mare număr de cereri în baza Programului de Înregistrare a Cetăţenilor UE (EU Settlement Scheme), aproape 1,5 milioane, şi alte 400.000 de cereri după 30 iunie 2021 (când a expirat termenul pentru depunerea cererilor pentru cetăţenii cu statut de rezident înainte de 31 decembrie 2020 – n.r.). Care este situaţia după introducerea noului sistem de imigraţie bazat pe puncte? Continuă să fie românii cei mai dornici cetăţeni UE să muncească şi să trăiască în Marea Britanie?

Giles Portman: Eu cred că sunt, da. Vreau să spun că am fost implicat îndeaproape în această chestiune, pentru că am fost negociatorul pentru Brexit însărcinat cu drepturile cetăţenilor. Am fost preşedintele britanic al Comisiei mixte, comisia specială pe care am înfiinţat-o între Regatul Unit şi UE, chiar pentru a examina drepturile cetăţenilor UE în Regatul Unit şi ale cetăţenilor britanici în UE. Şi, bineînţeles, ne-am gândit că ar putea fi trei milioane şi jumătate, patru milioane de cetăţeni UE în Regatul Unit. De fapt, după cum aţi spus, au fost mult mai mulţi decât atât. Şi cred că am acordat peste şase milioane de permise de şedere temporară sau permanentă în Regatul Unit. Cred că este un succes uriaş.

Şi cred că ne-am propus în mod intenţionat să fim cât mai primitori cu putinţă pentru cei care doresc să se stabilească în Regatul Unit, sau care locuiau deja în Regatul Unit înainte de Brexit. De exemplu, am înfiinţat o autoritate de supraveghere independentă care să ne tragă la răspundere atunci când nu ne descurcăm suficient de bine, iar acest lucru a fost o provocare. Şi, bineînţeles, nu totul a fost perfect, iar noi luăm foarte în serios orice îngrijorare. Dar cred că, în general, acesta a fost un mare succes. Şi toţi acei cetăţeni ai UE care au ales să rămână în Regatul Unit şi să facă din această ţară casa şi locul lor de muncă sunt foarte bineveniţi, iar contribuţia lor la societatea noastră este foarte recunoscută.

AGERPRES: Şi aţi spune că tendinţa este aceeaşi şi după 30 iunie 2021?

Giles Portman: Ei bine, cred că a existat o reducere a numărului de cetăţeni UE care se mută în Marea Britanie din cauza Brexitului.

AGERPRES: Dar românii se află în continuare printre primii?

Giles Portman: Cred că românii sunt cu siguranţă printre primii. Da, da, da. Doar datorită legăturilor care sunt deja stabilite între cele două ţări. Şi ştiţi, când mă gândesc la ce m-aţi întrebat despre priorităţile mele aici şi ce vreau să fac cu această relaţie în patru sau cinci ani, ceea ce pot spune este că, indiferent de ceea ce fac, relaţia noastră este destinată să devină mai caldă şi mai apropiată datorită celor 1,2 milioane de români din Marea Britanie, care sunt în creştere, aşa că vom deveni inevitabil parteneri şi prieteni mai apropiaţi datorită lor.

AGERPRES: Există un mesaj pe care doriţi să îl transmiteţi celor care doresc să vină în Marea Britanie pentru a munci sau a studia? Există domenii în care există deficite mai mari pe piaţa muncii britanică?

Giles Portman: Există domenii pe piaţa forţei de muncă din Regatul Unit în care, în mod tradiţional, am căutat oameni care să vină din afară, iar noile noastre sisteme bazate pe puncte înseamnă că ne putem orienta mai bine exact către profesiile de care avem nevoie. Şi există o gamă foarte largă, de la oameni care vin ca lucrători sezonieri pentru a ne ajuta la culesul fructelor, până la nivelul cel mai înalt, medici şi oameni de ştiinţă de care avem nevoie pentru a ne conduce economia într-un viitor foarte sofisticat. Dar diferenţa este că, desigur, am introdus un nou sistem care ia aceste decizii pe baza competenţelor, profesiilor şi capacităţilor, mai degrabă decât pe baza naţionalităţii.

Şi un alt lucru important pe care cred că oamenii trebuie să îl înţeleagă este că, prin urmare, unele dintre regulile de intrare în Regatul Unit s-au schimbat. Astfel, libera circulaţie a lucrătorilor, de exemplu, nu mai este aplicabilă de când Regatul Unit a părăsit UE. De exemplu, nu mai este posibil să se călătorească cu o carte de identitate. Va fi necesar un paşaport valabil. Aşadar, cred că este important ca oamenii să fie conştienţi de aceste schimbări de după Brexit.

 

AGERPRES: Există o îngrijorare a autorităţilor britanice privind un element infracţional în rândul comunităţii de români? Sistemul de imigraţie bazat pe puncte ar trebui să atenueze acest risc…

Giles Portman: Ei bine, desigur, controalele noastre la frontieră şi aplicarea legii sunt concepute pentru a ne menţine ţara în siguranţă şi pentru a ne asigura că doar persoanele care au un motiv legitim pentru a intra în ţară o fac. Dar ceea ce cred că este important de spus este că aceste decizii nu sunt luate în funcţie de naţionalitate. Acestea sunt făcute în funcţie de informaţiile furnizate. Şi, bineînţeles, toată lumea are dreptul de a fi tratată cu respect la frontieră. Dar, desigur, cei care sosesc ilegal sau cei care sunt infractori vor fi reţinuţi şi vor fi deportaţi.

AGERPRES: Plecând de la experienţa dumneavoastră de la East StratCom Task Force, cât de mare estimaţi că este pericolul campaniilor ruse de dezinformare în 2024, an electoral în UE, SUA şi multe state? Puteţi face o comparaţie din acest punct de vedere între Marea Britanie, un stat occidental membru NATO puternic susţinător al Ucrainei, România, un stat vecin membru UE şi NATO de asemenea aliat Ucrainei, şi Republica Moldova, un stat vecin neutru, care susţine Ucraina şi e angrenat pe drumul aderării la UE?

Giles Portman: Cred că toţi trebuie să continuăm să ne perfecţionăm. Nu este vorba despre faptul că o ţară a înţeles acest lucru şi alta nu. Este o provocare care se schimbă constant. Atunci când am început să lucrez la provocarea dezinformării în 2015, oamenii ştiau foarte puţin despre acest subiect în Europa. Şi când am început conversaţia şi am spus că există o dezinformare rusă care ne vizează, oamenii au spus că nu, nu este aşa. Iar când am demonstrat că a existat, au spus că nu are niciun impact. Şi când am arătat că are un impact, au prezentat alte motive pentru care nu ar trebui să ne îngrijorăm.

Cred că lecţia ultimilor ani este că am avut dreptate să fim îngrijoraţi şi că am avut dreptate să atragem atenţia la dezinformarea rusă. Scopul acesteia este de a ne diviza, de a ne deruta şi de a scuza comportamentul inacceptabil al Rusiei. Şi acest lucru este la fel de valabil şi acum ca atunci când am început să monitorizăm dezinformarea. Şi se va profita de orice ocazie pentru a provoca diviziuni în societate şi pentru a semăna discordie, inclusiv de alegeri. Trebuie doar să fim cu toţii conştienţi de acest lucru în acest an extrem de important pentru alegerile din România, din Marea Britanie, din Statele Unite, din multe alte ţări.

AGERPRES: Şi în Moldova…

Giles Portman: Şi în Moldova. Trebuie să continuăm să ne perfecţionăm, să continuăm să facem schimb de informaţii şi să creştem rezilienţa societăţii la provocarea şi ameninţarea dezinformării externe.

AGERPRES: Dar nu credeţi că ţările vecine, cum ar fi România şi Republica Moldova, sunt cumva mai vulnerabile la această dezinformare?

Giles Portman: Nu este acesta neapărat modelul pe care l-am observat când am lucrat la East StratCom. De fapt, uneori, cu cât eşti mai aproape de ameninţare, cu atât eşti mai conştient de ea. Iar uneori au fost ţări mai îndepărtate care au fost mai puţin conştiente de această provocare. Aşadar, nu cred că este uşor să tragem concluzii simple ca aceasta. Cred că este important să continuăm să facem schimb de experienţă şi de bune practici, iar toate ţările şi partenerii pot contribui la această imagine de ansamblu a ecosistemului dezinformării.

 

AGERPRES: Guvernul britanic a adoptat o lege care prevedea deportarea solicitanţilor de azil în Rwanda în perioada de procesare a cererilor, pe care ulterior a amendat-o după un verdict al Curţii Supreme potrivit căruia aşa-numitul “Plan Rwanda” este ilegal. Iniţiativa îşi urmează în prezent cursul, deşi ONG-urile susţin că încalcă convenţia privind statutul refugiaţilor, că este ineficientă şi costisitoare. Pune în pericol acest plan reputaţia internaţională a Marii Britanii de stat care protejează drepturile celor care sunt forţaţi să-şi părăsească ţările de origine?

Giles Portman: Nu, nu cred că acest lucru se întâmplă, pentru că Regatul Unit a fost în permanenţă un avocat de frunte al dreptului oamenilor de a solicita azil şi a căuta siguranţa în alte ţări. Şi de asemenea s-a discutat despre relaţia noastră cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi planurile actuale ale guvernului nu prevăd o nevoie de a schimba această relaţie.

Deci cred că este important să se înţeleagă motivele din spatele acestei politici privitoare la Rwanda. Am spus că Ucraina este cea mai mare provocare a generaţiei noastre. În afară de Ucraina, cred că cea mai mare provocare cu care se confruntă Europa este cea a migraţiei, şi a migraţiei ilegale, şi a acestor uriaşe valuri de populaţie pe care le vedem pe alte continente, de oameni care vor să se uite la Europa pentru un viitor economic mai bun.

Şi nu este un model sustenabil. Şi asta este o provocare pentru toate ţările europene. Şi Regatul Unit trebuie să caute soluţii la, de exemplu, numărul de oameni care riscă aceste călătorii revoltător de periculoase pe Canalul Mânecii şi mulţi, mulţi oameni îşi pierd viaţa. O parte din soluţie a fost cooperarea ameliorată cu parteneri europeni. De exemplu am lucrat cu ţările de pe traseu – Bulgaria, Albania, Franţa – şi am redus semnificativ numărul persoanelor care încearcă să traverseze canalul.

Şi o altă soluţie este ideea politicii privind Rwanda. Şi alte ţări caută idei similare. Ideea este că dacă depui cerere de azil este posibil să ai acea audiere într-o altă ţară. Şi apoi dacă ţi se acordă azil, să ţi se acorde azil într-o altă ţară. Deci este o discuţie în desfăşurare. Au fost preocupări ridicate de tribunale. Acestor preocupări li s-a răspuns de către guvern în legislaţia sa amendată. Iar acea legislaţie trece acum prin Camera Lorzilor. Deci trebuie să vedem care este rezultatul final din Camera Lorzilor înainte ca acea legislaţie să fie aplicată.

AGERPRES: Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a declarat recent că Israelul nu poate avea drept de veto asupra formării unui stat palestinian. Bineînţeles, există multe voci care spun că Înaltul Reprezentant al UE nu are multă influenţă asupra Israelului, nu ştiu dacă lucrurile s-au schimbat mult de când dumneavoastră eraţi consilier al unui alt Înalt Reprezentant (Catherine Ashton – n.r.). Credeţi că actori care în ochii Israelului nu au acelaşi statut ca SUA, precum Regatul Unit sau UE, pot juca un rol determinant în a convinge Israelul să accepte soluţia celor două state după încheierea conflictului dintre Israel şi Hamas?

Giles Portman: Sper că da. Şi am citit recent raportul ministrului meu de externe, Lordul (David) Cameron, privind vizita sa în Israel (de săptămâna trecută – n.r.), unde a avut întâlniri cred cu fiecare membru al cabinetului de război al Israelului, inclusiv cu premierul (Benjamin) Netanyahu şi a transmis câteva mesaje foarte clare pe marginea acelei vizite.

Ştiţi, primul mesaj a fost că Israelul are dreptul de a se apăra. Şi atacul asupra Israelului a fost cel mai grav atac terorist din istoria Israelului. Tocmai am venit de la un eveniment comemorativ al Holocaustului dintr-o sinagogă de aici, din Bucureşti, unde am auzit-o vorbind pe mama uneia dintre tinerele care au fost ucise de Hamas. Şi a fost şocant să ascult acest lucru. De asemenea, am transmis clar că situaţia din Gaza este catastrofală pentru moment şi că trebuie permisă intrarea unei cantităţi mult mai mari de ajutor umanitar.

Şi am transmis foarte, foarte clar Israelului că trebuie să permită pauze susţinute pentru intrarea ajutorului şi că trebuie să aibă mult mai multă grijă să nu ameninţe civilii atunci când vizează ţinte militare. Dar în ceea ce priveşte ce ne rezervă viitorul, ei bine, cred că înainte de toate trebuie să trecem de la acele pauze umanitare la un armistiţiu sustenabil. Dar un armistiţiu sustenabil înseamnă sfârşitul Hamas în Gaza şi înseamnă întoarcerea în siguranţă a tuturor ostaticilor rămaşi.

De asemenea, trebuie să ne uităm la reconstrucţia Gaza. Trebuie să ne uităm la cum poate fi sprijinită şi reformată Autoritatea Palestiniană. Şi da, trebuie să ne uităm la soluţia celor două state ca la ceea ce considerăm singura cale înainte. Acum înţeleg de ce oamenii din Israel care au fost traumatizaţi de atacurile Hamas spun în acest moment ‘în niciun caz’ la soluţia celor două state. Şi de asemenea înţeleg de ce oamenii din Gaza care au fost traumatizaţi de trei luni de bombardamente militare vor spune de asemenea ‘în nicun caz’ pentru moment. Dar cred că ceea ce ambele comunităţi trebuie să vadă din ceea ce se întâmplă este că statu quo-ul nu este o soluţie. Cu toată puterea economică şi militară a Israelului, acesta nu a fost capabil să-şi asigure propria securitate. Şi cu toate tentativele, paşnice sau mai puţin paşnice, ale palestinienilor, ei nu au făcut progrese în cauza statalităţii lor. Prin urmare cred că soluţia este acea foaie de parcurs către cele două state. Şi acesta este lucrul pentru care militează foarte mult şi foarte puternic guvernul britanic.

AGERPRES: În final, v-aş întreba dacă vreţi să transmiteţi un mesaj în limba română. Aţi spus că încă învăţaţi limba română şi ştim acest lucru. Totuşi, dacă vreţi să transmiteţi un mesaj, am vrea foarte mult să-l auzim.

Giles Portman: Mulţumesc pentru sugestia dumneavoastră. Da, am învăţat limba română în Iaşi, timp de o lună, dar, desigur, este doar începutul pentru mine. Şi de fapt, după acest interviu, am o oră în limba română cu o profesoară din Iaşi, aşa încât continui cu limba română, dar este o călătorie destul de lungă.