Liderul UDMR Kelemen Hunor a sugerat într-un interviu citat de Digi 24 că personajul Călin Georgescu a fost agent al Securităţii şi că a făcut parte din Reţeaua Caraman.
Iată declaraţiile :
„Eu am observat următoarele aspecte… Pe de o parte, cum am spus mai devreme, în spatele lui Georgescu se află o rețea de rezerviști, care influențează societatea din multe direcții, care a găsit un candidat și au mobilizat resurse. Pe de altă parte, el (Călin Georgescu – N.R.) nu este anti-sistem, ci aparține vechiului sistem, fiindcă el deja, în 1986, studia la New York și Londra, ceea ce nu era posibil pentru oricine. El însuși a spus că mentorul său a fost Mircea Malița, care poate fi asociat cu rețeaua Caraman, a declarat liderul UDMR.
Pentru cei care nu cunosc suficiente informaţii despre Reţeaua Caraman, există două etape.
Prima, în perioada 1959-1969 la Paris.
A doua, ca şef al CIE, între 1990 şi 1990.
Detalii despre prima perioadă :
Reţeaua condusă de Mihai Caraman a lucrat prin agenţii săi timp de 11 ani, penetrând sediul NATO aflat în epocă la Paris.
O reţea alcătuită din:
Robert van de Wielhe; Francis Andrè Roussilhe (nume de cod „Taras Bulba”, unul din cei mai eficienţi agenţi ai reţelei); Nahit Imre; Arlette Cotton de Bennetot; Pierre Rocheron; Antoinette Durieu; Klaus Edelmann; Sylvette Borel; Gèrard Gautherin:
Agenţii săi, străini şi de naţionalităţi diferite aveau – cei mai mulţi dintre ei – slujbe obţinute la Cartierul General al NATO, pe atunci la Paris.
Mihai Caraman şi unii din colegii săi care au întreţinut reţeaua:
Ioan Iacobescu (cel ce îi va lua locul lui Caraman la conducerea grupării, când acesta va fi plecat la Bucureşti pentru a-i asigura securitatea lui de Gaulle)
Mihail Simula (Secretar II U.N.E.S.C.O.)
Mihail Georgescu (Secretar II Ambsada României la Paris)
Gheorghe Ionescu (Secretar II Ambasada României la Paris)
Eugen Vişan (Secretar II Ambasada României la Paris)
Pavel Cismaru (Secretar I Ambasada României la Paris)
Constantin Mirea (Secretar II Ambasada României la Paris)
Ion Păduraru (Secretar II U.N.E.S.C.O.)
Mihai Ilie (Prim Consilier Ambasada României la Paris)
Mii de pagini de documentaţie cu caracter strict secret şi până la indicativul de clasificare „Cosmic Top” (de cea mai mare importanţă) au fost livrate de reţeaua Caraman către centrala din Bucureşti.
Un acord încheiat la 11 iulie 1960 între România şi URSS prevedea ca materialele furnizate de agenţii români să fie transmise în copie şi Moscovei.
Între iulie 1960 şi mai 1962 fuseseră predate organelor sovietice de informaţii 2 887 de documente şi 26 de note şi rapoarte obţinute din diverse domenii de interes: politic, economic, militar şi tehnico-ştiinţific.
Din cele 636 de documente NATO clasificate, predate KGB de către Bucureşti se refereau la: planurile militare NATO pe termen lung; planurile ţărilor NATO privind infrastructura Alianţei pentru anii 1961-1963; studii pentru achiziţionarea de armament şi materiale standard pentru trupele NATO ca: rachete „Blue Water”; rachete „Sidewinder”; rachete „Bullpup”; avionul „Atlantic”; arme anti-tanc; rapoarte periodice ale Secretarului general (1960-1961); sistemul de aprovizionare a statelor membre NATO cu carburanţi; planurile de urgenţă civilă din ţările NATO; bugetele militare ale unor comandamente, în special pentru comunicaţii; locul amplasamentelor pentru depozite de muniţii, aerodromuri, rampe de rachete, cartiere generale de război ale NATO; locul şi participanţii la manevrele militare ale NATO; procese verbale ale sesiunilor ministeriale ale organizaţiei; măsuri economice şi militare preconizate de ţările NATO în problema Berlinului; informaţii cu privire la poziţia ţărilor NATO faţă de comerţul Est-Vest, etc.
Detalii, în volumul „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece”, apărut la Editura „Corint”, anul 2019, autor Florian BANU.
Având în vedere vârsta lui Călin Georgescu, este imposibil ca acesta să fi făcut parte din prima Reţea Caraman, cea anti-NATO din anii ’60 de la Paris.
A doua reţea însă a fost constituită (şi reconstituită) de generalul Mihai Caraman între 1990-1992 din vechi agenţi DIE (Securitatea comunistă, ramura externă), reactivaţi.
Generalul Caraman, în rezervă în decembrie 1989, a fost reactivat de Ion Iliescu în Ianuarie 1990 şi numit la conducerea spionajului românesc.
Date fiind reperele temporale, este posibil ca afirmaţiile lui Kelemen Hunor să se refere la această a 2 a reţea Caraman, care s-a implementat în instituţiile statului după decembrie 1989. Probabil Hunor are şi dovezi pentru afirmaţiile sale, ştie mai mult decât vorbeşte în public.
La vizită făcută în România în 1992, Secretarul General al NATO Manfred Woerner a cerut autorităţilor române să-l îndepărteze de la conducerea CIE pe generalul Mihai Caraman, dacă se doreşte ca România să se apropie de Alianţa Nord Atlantică. Acest lucru n-ar fi fost posibil cu un general al Securităţii comuniste, care a spionat NATO şi în favoarea Moscovei.
Odată cu aderarea României la NATO în 2004, SIE a eliminat treptat acei lucrători ce aveau legătură cu Securitatea comunistă.
