Este Marea Neagră în catastrofă ecologică? Ce ascunde Rusia
În noaptea de 15 decembrie 2024, două petroliere rusești, Volgoneft-212 și Volgoneft-239, s-au scufundat în strâmtoarea Kerci. Niciunul nu avea documente de navigație valabile la momentul dezastrului și nici autorizație de intrare în zonă, din cauza vremii.
Autoritățile ruse nu au echipamente adecvate pentru a extrage petrolul din petrolierul scufundat, așa că situația poate degenera în „cea mai mare catastrofă ecologică” a secolului XXI.
Marea Neagră ar putea avea nevoie de 10 până la 12 ani pentru a scăpa de efectele deversării de petrol, a declarat Natalia Gozak, directorul Greenpeace Ucraina Gozak pentru Kyiv Independent.
Petrolierul “Volgoneft 212”, de 136 de metri, cu 15 persoane la bord, s-a rupt în două în 15 decembrie 2024, potrivit imaginilor publicate de media de stat. Nava, aflată sub pavilion rusesc, construită în 1969, a fost avariată şi a eşuat, au anunţat autorităţile. “A avut loc o deversare de produse petroliere”, a declarat Rosmorrechflot, agenţia rusă de transport maritim.
Cea de-a doua navă, aflată de asemenea sub pavilion rusesc, “Volgoneft 239”, de 132 de metri, plutea în derivă după ce a suferit avarii, a declarat Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă. Aceasta avea un echipaj de 14 persoane şi a fost construită în 1973.
Drept urmare, potrivit lui Viktor Danilov-Danilyan, șeful științei la Academia Rusă de Științe, epavele Volgoneft ar putea fi cauza „celei mai mari catastrofe ecologice” prin care a trecut Rusia în secolul XXI.
În zonă au mai avut loc scurgeri de petrol, dar incidentul din decembrie e de o amploare nemaivăzută vreodată în Marea Neagră. În noiembrie 2007, 1.300 de tone de păcură s-au scurs după ce un petrolier rusesc s-a scufundat în strâmtoarea Kerci. În incidentul din decembrie 2024, estimările mass-media ruse de stat indică o cantitate de păcură scursă de 3.700 de tone.
La sfârșitul lunii ianuarie, păcura a ajuns în regiunea Odesa a Ucrainei, iar serviciile de urgență ucrainene intervin acum pentru curățarea țărmurilor, potrivit sursei citate. Potrivit experților ruși specializați în probleme de mediu, afectate de scurgerile de petrol sunt în special fundul mării și țărmurile Krai Krasnodar din Rusia.
Petrolierele Volgoneft transportau petrol „greu” , cunoscut sub numele de Mazut, o substanță extrem de toxică. Păcură grea de clasa M100 nu plutește la suprafața apei, ci se scufundă, așa că nu poate fi localizată ușor, ceea ce îngreunează operațiunile de curățare. Păcura care s-a scufundat a acoperit fundul mării, distrugând biosistemul.
Prin comparație, așa-numitul ulei „ușor” plutește de obicei la suprafață și ia forma unor pete negre. În timp ce efectele imediate ale unei astfel de scurgeri pot fi mai rele, operațiunile de curățare sunt mai simple.
În cazul petrolului „greu”, păcura care se solidifică poate persista la țărm timp de luni de zile. Unele dintre cele care se scufundă rămân acolo până când sunt dizolvate de microorganisme, ceea ce poate dura ani, dacă nu decenii.
Potrivit Nataliei Gozak, directorul Greenpeace Ucraina, Marea Neagră trece în prezent prin punctul său culminant de contaminare imediată. Deși acest val s-ar putea termina în curând, păcura scursă va afecta peștii și alte animale marine.
În total, Marea Neagră ar putea avea nevoie de 10 până la 12 ani pentru a scăpa de efectele scurgerii de petrol, a declarat Gozak pentru Kyiv Independent.
Oficialii ruși cu atribuții în sănătate publică au susținut însă că peștele din Marea Neagră este sigur pentru consum, chiar dacă provine din zonele afectate. Anumite specii de pește sunt însă deja dificil de găsit la vânzare în Krasnodar Krai, a informat presa rusă.
Potrivit unui ecologist rus și expert în scurgeri de petrol, care a vorbit cu Kyiv Independent sub anonimat, reacția autorităților ruse a fost de fapt „îngrozitoare”. Acțiunile din primele zile după astfel de dezastre sunt cruciale, iar în cazul scurgerii de petrol la Marea Neagră, autoritățile „abia dacă au reacționat” în acest interval de timp. Autoritățile au reacționat abia după ce informațiile privind dezastrul au devenit virale pe rețelele sociale rusești, a spus expertul.
„În mod normal, în toate țările, există protocoale pentru ce trebuie făcut în astfel de situații. În Rusia, există astfel de planuri pentru scurgerile de petrol, iar legislația este foarte dezvoltată. Totuși, problema este că aceste planuri și legislație nu au fost aplicate.”
În primele săptămâni, autoritățile ruse „au acționat fără niciun plan” pentru a gestiona efectele dezastrului, potrivit lui Simonov. „Oficialii responsabili au reacționat mai degrabă clasic și au vrut să-și ascundă incapacitatea de a gestiona consecințele scurgerii de petrol”, a spus expertul.
Autoritățile au început să ia măsurile adecvate abia după ce Vladimir Putin a reacționat la situație, a susținut Simonov.
Inacțiunea autorităților i-a forțat pe localnicii din regiunile rusești afectate să se autoorganizeze, după cum a explicat la rândul său expertul rus anonim. Drept urmare, operațiunile de curățare s-au desfășurat la întâmplare, fără material adecvat, creând riscuri grave pentru sănătate pentru sutele de voluntari care s-au organizat ad-hoc ca să intervină pe țărmul Krasnodar Krai.
După operațiunea improvizată de curățare, păcura solidificată a fost adunată în saci, dar acești saci se pare că nu au ajuns niciodată la unitățile de procesare, iar asta creează și alte probleme de mediu și de sănătate publică.
Răspunsul autorităților din Crimeea ocupată a fost „și mai slab”, a susținut Gozak, ceea ce înseamnă că dezastrul va avea efecte de durată asupra peninsulei.
Potrivit unui expert rus în mediu, probabil autoritățile ruse nici măcar nu au avut suficient echipament adecvat pentru a face față consecințelor scurgerii de petrol.
Deși condițiile din Marea Neagră erau extreme la momentul incidentului, autoritățile ar fi trebuit să instruiască serviciile de urgență pentru a răspunde unor astfel de situații, a declarat expertului rus anonim care a vorbit cu Kyiv Independent.
„Poluarea se întinde şi de-a lungul coastei Crimeii, până la Sevastopol şi până la Ievpatoria, la sud şi la vest, şi motivul principal care mă îngrijorează este legat de declaraţiile unor specialişti din Ucraina, care nu exclud ca unda de poluare să ajungă până la Odesa. Dacă acest lucru, improbabil considerat la momentul actual, ca urmare a tuturor modelărilor matematice făcute, dar dacă acest lucru se întâmplă, putem atunci să vorbim şi despre o eventuală poluare a litoralului românesc şi a litoralului bulgăresc”, a afirmat ministrul român al Mediului, Mircea Fechet.
„Urmărim cu foarte mult interes hărţile satelitare pe care le avem la dispoziţie. Încercăm să evaluăm direcţia şi viteza cu care această undă de poluare se deplasează, însă, la acest moment, există suficiente informaţii care să dovedească faptul că ecosistemul Mării Negre a fost deja profund afectat. Discutăm despre mii de păsări moarte, discutăm despre foarte mulţi delfini eşuaţi şi discutăm despre zeci de kilometri de plajă puternic afectată de acest poluant la care m-am referit mai devreme”, a explicat ministrul Mediului.
